Exclusiv Relațiile germano-române în epoca Merz. „Colaborarea cu România va depinde și de rezultatul alegerilor din mai”

Viitorul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz a avertizat că Europa nu se mai poate baza pe garanțiile de securitate ale SUA. Experta Consiliului German pentru Politică Externă, Anastasia Pociumban explică ce înseamnă pentru România acest lucru și cum vor arăta relațiile româno-germane.

Friedrich Merz a criticat SUA după câștigarea alegerilor. FOTO: EPA EFE

Declarațiile lui Cristian Diaconescu, secretarul cancelariei președintelui interimar, cu privire la pierderea garanțiilor de securitate din partea SUA au produs panică în România.

Declarații foarte asemănătoare a făcut cel mai probabil viitorul cancelar al Germaniei, atât înainte cât și după alegerile din 23 febraurie. Liderul CDU, Friedrich Merz a declarat, în mai multe intervenții din campania electorală, că, în condițiile actuale, Europa nu se mai poate baza pe garanțiile de securitate ale SUA. El a subliniat că, din cauza schimbărilor în politica americană și a îngrijorărilor cu privire la angajamentele internaționale, Germania și Europa ar trebui să își consolideze propriile capacități de apărare și securitate.

Discursul lui Merz a devenit mai dur după alegeri. El a criticat administrația lui Donald Trump și a îndemnat Europa să se distanțeze de Washington în timpul unei emisiuni post-electorale difuzat de postul public de televiziune ARD.

„Comunic îndeaproape cu mulți prim-miniștri și șefi de stat din UE și pentru mine este o prioritate absolută să consolidăm Europa cât mai repede posibil, astfel încât să obținem independența față de SUA, pas cu pas”, a declarat Merz duminică seara, după câștigarea alegerilor.

„Nu m-am gândit niciodată că va trebui să spun așa ceva la televizor, dar după ultimele declarații făcute de Donald Trump săptămâna trecută, este clar că americanilor – în orice caz, acestor americani, acestei administrații – în mare parte nu le pasă de soarta Europei, într-un fel sau altul”, a adăugat liderul CDU.

Anastasia Pociumban, cercetătoare în cadrul în think tankul Consiliul German pentru Politica Externă, care are ca arii de expertiză Europa de Est, Rusia, societatea civilă, a explicat pentru „Adevărul” ce înseamnă pentru Europa și pentru România aceste declarații, dar și cum va arăra politica externă a noului cancerlar.

Una din cele mai mari prezențe la vot

Adevărul: Cum ai caracteriza rezultatul alegerilor din Germania?

Anastasia Pociumban: Mulți văd rezultatele mai optimist decât se aștepta. După cum se vede, CDU și SPD vor putea face o coaliție din două partide. Partidul liberal FDP – responsabil de declanșarea alegerile anticipate – împreună cu Alianța de extremă stânga Sahra Wagenknecht nu au reușit să atingă pragul de 5% necesar pentru a intra în parlament. Dacă ar fi intrat în Bundestag, ar fi trebuit să intre încă un partid în coaliția de guvernare și ar fi fost mult mai complicat.

Câștigătorii alegerilor sunt cei din CDU, dar popularitatea lui Friedrich Merz a scăzut după ce a propus pachetul legislativ anti-migrație pentru care a votat și AfD. Merz nu va fi un cancelar cu un mare sprijin popular.

Partidul Verde s-a ridicat mult, în special în ultimele săptămâni. Ei au început să folosească mai mult social media, într-un fel inteligent. L-au criticat pe Merz pentru sprijinul pe care l-a primit de la AfD.

Vedem și multă dezamăgire față de partidele care erau la guvernare.

Un aspect pozitiv pentru sprijinul pentru Ucraina este faptul că Alianța de extremă stânga Sahra Wagenknecht n-a trecut pragul de intrare în Parlament. Mesajul lor era cumva contra sprijinului pentru Ucraina.

Încă ceva este interesant, rata de participare la alegeri a fost de cira 82 %, una din cele mai mari prezențe la vot din ultimii ani. În special populația s-a mobilizat contra AfD. Pe de alta parte, extremiștii s-au bucurat de un scor foarte bun, 20.8%, practic fiecare al cincelea alegător a votat pentru ei. Atât alegătorii AfD, cât și cei ai CDU sunt anti-migrație. Vom vedea cum vor ajunge la un numitor comun creștin-demicrații cu SPD-ul, care este împotriva pachetului anti-migrație.

Urmează discuții și negociari de formare a coaliției și probabil că o să avem guvern undeva în jurul sărbătărilor de Paște.

„Mă întreb dacă nu sunt așteptările prea mari la nivel european”

Pentru Europa, care sunt principalele efecte ale acestui rezultat?

Așteptările sunt mari în Europa cu privire la preluarea de către Germania  a unei poziții de leadership european, lucru care pe care cancelarul Scholz nu l-a făcut.

Dar acum întrebarea rămâne: în ce mod va fi posibil acest lucru? Aici mă întreb dacă nu sunt așteptările prea mari, pentru că față de Ucraina, de exemplu, CDU a promis livrarea rachetelor Taurus. Eu cred că e posibil să se întâmple, dar, de exemplu, discuțiile despre garanții de securitate pentru Ucraina sau suport pentru intrarea Ucrainei în NATO nu se află pe agenda CDU. Încă rămâne de văzut în ce mod, dacă va reuși această coaliție să vină cu acest leadership care se așteaptă de la Germania.

Eu cred că va fi mai mult leadership din partea Germaniei la nivel european. Merz va încerca să îmbunătățească relațiile cu Franța, posibil și în contextul Triunghiului Weimar (grupul format din Franța, Germania și Polona care promovează cooperarea dintre cele trei țări în vremuri complicate din punct de vedere geopolitic-nr).

Apoi, eu cred că, deoarece vom avea un guvern anti-migrație, ceea ce este deja cazul în mai multe state din UE,  e posibil se adopte mai ușor politicile anti-migrație care se discută în UE. Opoziția venea, înainte, în special din partea Partidului Verzilor, care are o politică mai deschisă față de migrație. Astfel, e posibil ca politicile de migrație să devină mai stricte în UE.

Avertismentul lui Merz decodat

Spuneați de acest leadership al Germaniei. Cum s-ar manifesta concret acest leadership? Va fi similar cu perioada Angelei Merkel?

Nu știu dacă aș compara cu Merkel, pentru că deși ei sunt din același partid, ei sunt cumva la poluri opuse, au fost chiar în conflict.

Eu cred că ar putea să prezinte sau să încurajeze decizii în special legate de politici de apărare la nivelul UE. Pe urmă, am putea să vedem un schimb în Germania față de politica ce ține de energia nucleară.

Noi nu am văzut de la Scholz, de exemplu, ideea de a duce UE într-o anumită direcție. El tot timpul era văzut mai mult ca un cancelar care vrea politici obinute printr-un larg acord, iar eu mă aștept din partea lui Merz să ia inițitiva la nivel european. Va propune dezvoltarea industriei de apărare în primul rând acasă, în Berlin, dar și la nivel european. Deci CDU are acest program de a investi mai mult în sectorul de apărare și securitate.

O altă situație nouă este faptul că Merz a susținut că sprijinul militar al Statelor Unite nu este ceva garantat. Germania tot timpul se orienta după politica Statelor Unite ale Americii, chiar și în contextul războiului din Ucraina; de obicei Germania aștepta să vadă ce fac Statele Unite și după aceea acționa.

Pe când, Merz a zis foarte clar că există o ruptură a relațiilor cu Statele Unite din cauza președinției lui Trump și că Europa trebuie să se pregătească să aibă o viziune despre cum să se apere în contextul în care, poate, Statele Unite nu vor fi la fel de prezențe cum ne-am aștepta. El, de asemenea, a menționat că e posibil ca Germania să ceară protecție nucleară din partea aliaților europeni, iarăși o noutate în politica Germaniei.

Cred că livrarea rachetelor Taurus va fi una dintre primele lui acțiuni și de asemenea va investi mai mult în armata Germaniei. Fiind în coaliție cu SPD, e posibil ca Boris Pistorius să rămână ministrul apărării, el fiind unul din cei mai populari ministri din Germania și este un susținător al Ucrainei și al investițiilor pentru apărare.

Deci am putea să ne așteptăm la politici cu mai mult sprijin pentru Ucraina, dar în același timp eu văd și limite, pentru că până la urmă trebuie să ajungem la discuții despre garanții de securitate și despre participarea forțelor armate europene la menținerea păcii în Ucraina, cea ce va fi problematic la negocierile din coaliție. Toate scenariile acestea încă nu au fost discutate în detaliu.

Germania va continua sprijinul pentru Ucraina și pentru apărare, dar în același timp va insista ca Germania și Europa să aibă un loc la masa de negocieri. El trebuie să vină și cu propuneri cu privire la cum vor arăta aceste garanții de securitate pentru pentru Ucraina.

„Depinde și care va fi rezultatul alegerilor din România”

Dar în ceea ce privește Estul Europei și mai ales România și Republica Moldova, ce efect are rezultatul acestor alegeri?

Eu nu cred că vor fi schimbări mari în politica Germaniei față de relațiile cu România și Republica Moldova. Eu cred că relațiile vor continua. În același timp, nu știu dacă neapărat vor deveni mai strânse. Deci eu tot mă întreb dacă, de exemplu, Germania ar fi posibil să caute alianțe nu doar cu Franța și Polonia, dar și cu statele precum România, statele care sunt la granițele UE. E posibil să se întâmple acest lucru pe unele subiecte, cum ar fi migrația, cu sprijinirea întăririi Frontex-ului, dar de asemenea, cred că va continua sprijinul pentru bazele NATO care sunt în România.

De asemenea, sprijinul pentru Moldova mă aștept să continure. La fel și sprijinul pentru rezolvarea conflictului transnistrean.

Atenție însă aceste relații cu Republica Moldova și România vor depinde și de care va fi rezultatul alegerilor parlamentare din Republica Moldova și al alegerilor prezidențiale în România.

Vreau să vorbim un pic despre declarația aceasta pe care a făcut-o Merz cu privire la faptul că Europa nu se mai poate baza pe garanțiile de securitate ale SUA. O declarație similară din partea șefului cancelariei prezidențiale, Cristian Diaconescu, a provocat panică în România. Cum ar trebui să reacționeze România când mesajul vine de la viitorul cancelar al Germaniei?

Eu cred că ceea ce a zis Merz reprezintă o realitate. Acum, relațiile transatlantice, mie mi se par, nu știu cum să zic, un fel de țintă în mișcare. Pentru că lucrurile se dezvoltă atât de rapid și ceea ce face Trump în contextul războiului din Ucraina de asemenea arată că el nu are o viziune cu privire la cum se va finaliza războiul, uneori pare că încearcă diferite strategii să vadă ce va ieși.

Mi se pare că în multe aspecte în ceea ce Trump zice sunt reluate foarte mult mesajele Kremlinului. Adică pur și simplu, e un mesaj practic al Rusiei, inclusiv faptul că trebuie să aibă loc alegeri în Ucraina.

Ce pot face UE și România este să-și asume acest angajament de a investi în apărare. România deja a investit peste 2% în apărare, ceea ce în Statele Unite este apreciat. În general, eu cred că România este văzută ca un partener de încredere pentru SUA. Cel puțin astfel era, deși acum relațiile se schimbă pe zi ce trece.

O întrebare imporantă este în ce măsura dacă s-ar extinde războiul în Europa, Statele Unite ar trimite trupe pentru a-și ajuta aliații. Și la acest lucru cred că s-a referit Merz în declarația pe care ați amintit-o. El nu a spus că sigur SUA nu va trimite trupe, ci că acest lucru nu mai este garantat, iar noi, în Europa, trebuie să ne gândim la acest lucru ca la un aspect de politică europeană internă.

Eu cred că mesajul lui rezonează și în alte state membre din UE, pentru că cumva iminența conflictului cu Rusia este prezentă și în alte țări, inclusiv și în România, pentru că România este la hotarele Ucrainei.

Întrebarea cu privire la relațiile cu Statele Unite este dacă ele vor continua ca și până acum sau vor deveni mai degrabă tranzacționale: suport militar pentru altceva. Eu cred că așa ar putea să evolueze relațiile cu Statele Unite. Nu mai putem miza pe Statele Unite ca pe un fel de coordonator al apărării pentru Uniunea Europeană. Ei erau prezenți cu cele mai mari investiții în bugetul de apărare și cea mai mare producție de echipament militar.

Și atunci România, credeți că ce ar trebui să facă? Ar trebui să meargă spre relații bilaterale inclusiv cu Germania? Am văzut primii pași spre o relație mai bună cu Franța în acest sens.

România are o importanță mare datorită Mării Negre și a securității la Marea Neagră și este un stat aflat la granița UE. Cred că România trebuie să devină un actor activ, nu e doar un actor pasiv care beneficiază de politiciile UE.

România trebuie să prezinte o viziune despre cum trebuie să arăte sectorul apărării și politicile apărării în UE și mai ales cum ar trebui să arate aceste politici la Marea Neagră.