Exclusiv Românca din SPD care a candidat la alegerile din Germania: „Este crunt, dar AfD-ul a câștigat. Cred că am fost adeseori naivi referitor la atacurile hibride”
0Singura româncă participantă la alegerile parlamentare din Germania, din partea SPD, Ana-Maria Trăsnea a explicat pentru „Adevărul” de ce o eventuală coaliție CDU- SPD va fi o misiune extrem de dificilă și ce lecții au de învățat politicienii din ascensiunea AfD.
Am vorbit cu Ana-Maria Trăsnea, româncă ce a ajuns în Bundestag în 2023 din partea SPD, și candidează pentru un nou mandat de parlamentar, la puțin timp după ce au fost anunțate exit-poll-urile alegerilor din Germania din 23 februarie.
Nu știa încă dacă va obține un post în parlamentul german, dar rezultatul AfD l-a calificat ca fiind „crunt”. Ea ne-a explicat că o coaliție CDU-SPD, la care toată lumea se așteaptă, va fi o misiune extrem de complicată, având în vedere viziunile radical diferite ale celor două partide cu privire la imigrație, la ajutoarele sociale, la alocările pentru apărare, la deficitul bugetar.
Ana-Maria Trăsnea nu este sigură că o coaliție CDU-SPD se va putea forma și este sceptică cu privire la determinarea liderului CDU, Friedrich Merz de a nu accepta AfD-ul la guvernare.
Românca originară din Piatra Neamț trăiește de la vârsta de 13 ani în Berlin. Ea candidează la alegerile din 23 februarie pentru un post de parlamentar din parta SPD în sectorul capitalei Germaniei în care a locuit încă de la mutarea din România, Treptow-Kopenick.
La doar 27 de ani, a candidat pentru prima dată pentru Bundestag, Parlamentul german. Nu a câștigat, dar pe finalul mandatului, în 2023, a ajuns în parlament timp de 10 luni, înlocuind o colegă de partid.
La 19 ani a decis să intre în Partidul Social Democrat (SPD) și a obținut relativ rapid variate funcții. A început cu parlamentul comunal, unde am obținut un mandat de 5 ani, apoi a lucrat în guvernul din Berlin, a fost cea mai tânără secretară de stat pentru relații internaționale, promovarea societății civile și a angajamentului voluntar și pentru politica națională din Bundestag.
„Nu am mare încredere în Merz că nu va aduc AfD la guvernare”
Adevărul: Credeți că există vreo șansă ca AFD-ul să intre la guvernare?
Ana-Maria Trăsnea: Asta depinde de conservatori. Nu am mare încredere în Merz, deși îl felicit pentru ce a făcut și pentru că a reușit să câștige alegerile. A promis că nu va aduce AfD la guvernare, dar în decursul ultimilor ani și a ultimelor trei luni am văzut că în anumite circumstanțe colaborează cu extremiștii, deși spune că nu o face.
Noaptea aceasta va mai arăta dacă și partidele FDP și BSW (Alianța Sahra Wagenknecht) vor intra, iar în acest caz formarea unei alianțe va fi foarte complicată. Va fi presiune maximă să se ajungă la un consens relativ repede, pentru că oamenii s-au săturat să aibă senzația că politicienii se ceartă întruna și nu se ocupă de problemele lor.
Cea mai stabilă alianță de până acum a fost cea între CDU și SPD, dar este mult prea devreme să spunem că se va ajunge la un acord.
Deciziile, cu siguranță, și în partidul meu, SPD, încă nu s-au luat. Este momentul să analizăm mai întâi, să vedem ce trebuie să facem, în așa fel încât să recâștigăm încrederea poporului.
Practic, dacă presupunem că AFD-ul nu intră în calcul pentru o coaliție, este aproape sigur că SPD va fi la guvernare. Care sunt problemele vis-a-vis de care există diferențe majore de viziune între CDU și SPD?
Vor fi mai multe lucruri: alocația pentru cetățenii care trăiesc sub pragul de subzistență, politica externă și ajutorul pentru Ucraina. Vor fi asemenea problematice și politicile ce țin de emigrație, cu siguranță. Este o mare problemă cu limita de deficit bugetar pe care CDU nu vrea să o depășească. Temele cele mai mari vor fi alocația pentru cetățenii care trăiesc sub pragul de subzistență, deficitul bugetar și migrația.
CDU a susținut în campania electorală că vor să repornească economia germană prin scăderi de taxe, investiții etc. Pot să facă asta fără să depășească limită de deficit bugetar de care spuneați?
O poți face doar dacă te decizi să scazi fondurile pentru alocația pentru cetățenii care trăiesc sub pragul de subzistență și alte fonduri sociale. Ei vor să scadă ajutoarele pentru cei care iau bani din cauza că nu sunt pe piața muncii. De asemenea, vor să scadă fondurile unor programe de siguranță socială pentru familii, pentru femei, pentru seniori.
Va fi un complex de probleme foarte diferite. Nu va fi mai ușor, iar presiunea publică va fi de asemenea enormă ca să ajungem la o linie comună.
Credeți că având în vedere situația internațională și mesajul SUA cu privire la o creștere a responsabilității țărilor europene pentru propria siguranță, anumite subiecte precum cheltuieli pentru apărare vor fi mai ușor de gestionat de cele două partide?
Cu siguranță vor fi încă multe voci în partidul meu care vor strâmba din nas cu privire la cheltuielile de apărare, dar cu siguranță asta va fi, cred, că cea mai mică problemă.
Întrebarea este cum se vor finanța aceste cheltuieli și de asta ajungem din nou la limita aceea de deficit bugetar, pentru că noi suntem de acord să creștem alocările pentru apărare, dar nu în așa fel încât să ne afecteze celelalte programe de asigurare a stabilității sociale, alocații, pensii, ajutoare pentru copii și familii, investițiile în sistemul educațional.
Ucraina va fi de asemenea o temă.
„AfD-ul a câștigat. Extremele au câștigat. Este crunt să vedem asta”
Are AFD-ul șanse reale să ajungă la guvernare dacă CDU și SPD nu se vor înțelege?
Știu că social-democrații vor face tot ce e posibil să nu se ajungă aici. Vom acționa cu responsabilitate, nu cum am văzut în Austria, când nu s-a ajuns la un consens. Nu am mare încredere în ce va face Merz. Va fi presiune mare și în partidul lui să păstreze drumul european, dar la cum a acționat în ultimele luni, nu știu dacă nu va ceda. Nu știu.
Credeți că au contat sprijinul lui Elon Musk și lobby-ul vicepreședintelui JD Vance pentru AFD?
Da, cred că au avut un efect. Să nu uităm că încă sunt procese care analizează dacă ce a făcut Elon Musk pentru Alice Weidel practic a fost o finanțare de partid informală, prin faptul că i-a oferit promovare pe platforma sa și prin asta ea a avut mult mai mulți followeri. Teoria mea este că Elon Musk are propriile interese și îl deranjează că avem atât de multe standarde de protecție a muncitorilor în Uniunea Europeană, că avem protecția datelor, toate chestiile acestea.
Cu siguranță a ajutat AfD-ul și trebuie să vedem cum reacționăm strategic mai mult pentru a întări Uniunea Europeană și să realizăm că trebuie să ne unim, cei 450 de milioane de europeni, pentru a fi o forță în această lume multipolară.
Putem spune că AfD-ul este, de fapt, câștigătorul acestor alegeri?
Este greu, dar... Da... Este crunt să cosntatăm asta. Extremele stângă și dreaptă au avut rezultate mai bune, iar partidele din centrul scenei politice au pierdut, CDU, SPD, verzii și FDP-ul. S-au întărit extremele, iar partidele de centru avem multe de învățat, de recapitulat și trebuie să ne reînnoim.
„Cred că am fost adeseori, în Europa, naivi referitor la atacurile hibride”
Având în vedere că urmează și la noi alegeri și vedem o situație oarecum similară, cel puțin din perspectiva unor partide extremiste pro-ruse și a unei intervenții americane din ce în ce mai directe în favoarea acestora. E ceva ce putem învăța din experiența germană?
Avem în Germania ideologie de extremă dreapta care se mixează cu ideologie conspiraționistă și oameni care nu se mai simt reprezentați de clasa politică, care sunt frustrați, le este frică de schimbare, se simt apăsați de toată presiunea economică, pentru că au din ce în ce mai multe probleme: pot să îmi plătesc chiria? Pot să mai merg cu copiii în concediu? Pot să fac față prețurilor ce au crescut la supermarket? Astea sunt teme care îi presează pe oameni. De asemenea, există un sentiment de nesiguranță, de frica de război. Și atunci oamenii au ajuns să trăiască într-o stare de frică, care a fost intens exploatată politic.
Aș putea să spun că este nevoie cu siguranță de mult dialog, este nevoie de unitate, este nevoie de o comunicare proactivă, transparență în a explica politicile necesare, cum vor afecta acestea vieților oamenilor, dar și să arătăm luminița la capătul tunelului.
În plus, mulți ani zic asta: cred că am fost adeseori, în Europa, naivi referitor la atacurile hibride și la influența dezinformării pe platformele de social media.
Pe de altă parte, trebuie să reușim să fim mai uniți în Europa.
Se încarcă comentariile...
