Analiză De ce bombardează Rusia lângă România și cum putem răspunde. Explicațiile analistului Miroslav Tașcu Stavre

Atacurile rusești intense de la granița României vizează porturile ucrainene de la Dunăre, transformate într-o poartă vitală pentru exportul de cereale după blocarea rutei Mării Negre, conform unei analize realizate de Miroslav Tașcu Stavre. În acest context, analistul de politică externă explică faptul că doborârea dronelor intrate în spațiul aerian românesc este o misiune de mare risc, decizia aparținând exclusiv piloților de F16, care trebuie să evite producerea unor daune colaterale și mai mari prin prăbușirea resturilor. Pentru un răspuns proporțional, specialistul recomandă Bucureștiului – care a desființat deja consulatul rus de la Constanța – să activeze Articolul 4 din Tratatul NATO, subliniind că securitatea națională este deja pe deplin garantată de umbrela nucleară colectivă a Alianței.

Nicuşor Dan la Summitul B9 Foto: Octav Ganea/Inquam Photos

„Adevărul” a stat de vorbă cu Miroslav Tașcu Stavre, analist de politică externă, despre motivul pentru care sunt atacate obiective ucrainene aflate atât de aproape de granița României și care sunt măsurile pe care România le poate lua în astfel de cazuri.

„Este o infrastructură critică pentru Ucraina. E vorba în special de porturile de la Dunăre și care asigură, practic, ieșirea spre Marea Neagră, acesta ar fi un răspuns simplu și de asta vedem și am văzut astfel de imagini și de când a început războiul. 

Practic, toate aceste ținte sunt atacate. Ele sunt o poartă pentru Ucraina, alături de alte porturi de la Marea Neagră care n-au mai putut fi folosite, practic, și pentru transportul cerealelor, în special, de aici și o concentrare a atacurilor în zona respectivă.”, spune Taşcu Stavre.

Cine poate lua decizia de doborâre a dronelor în siguranţă?

Specialistul spune că doborârea dronelor este un risc pe care doar piloții care ridică avioanele F16 le pot calcula. Chiar dacă sunt ridicate în aer, avioanele nu pot ataca în siguranţă o dronă fără a risca distrugeri poate chiar mai mari decât cele produse de prăbuşirea dronei.

„Legat de discuția mai largă, de ce nu au fost doborâte dronele respective, deși au intrat pe teritoriul României, e o decizie pe care, măcar de data asta, din sursele deschise ale Ministerului Apărării Naționale, este că există un pericol pe care îl apreciază mai degrabă piloții care sunt angajați în doborârea dronelor, dacă prin lovirea țintei se provoacă mai multe daune. Adică este un risc atunci când lovești. Lovind drona, atât bucăți din dronă, dar și din vectorul cu care e lovită, se provoacă daune în zona unde a căzut drona.

Din ce știm, zona unde a căzut drona este la 14 -15 kilometri de graniță și radarele ar fi trebuit să intuiască și să știe cumva traiectoria dronei, dinainte să intre pe teritoriul României, și întrebarea e de ce nu au reușit, care au fost condițiile pentru care nu au reușit să intercepteze drona de așa fel încât să nu pună în pericol, prin lovirea ei, populația.”

Blocul Avariat de drona din Galaţi Foto: Inquam Photos

Ce poate face România într-un răspuns proporţional?

În contextul noilor sancțiuni anunțate de Ursula von der Leyen împotriva Federației Ruse și al mesajului de sprijin transmis României, apare întrebarea dacă și autoritățile române ar putea adopta un set propriu de măsuri speciale pentru protejarea intereselor naționale. În condițiile în care președintele afirmă că România „va răspunde proporțional”. Deocamdată, preşedintele a anunţat doar declararea consulului rus de la Constanţa persona non-grata şi desființarea consulatului. 

„Aici, legat de pachetele de sancțiuni, ele se negociază la nivelul întregii Uniuni Europene. Deci astea se negociază la pachet, având în vedere că suntem în Uniunea Europeană și dacă sunt chestiuni care vizează persoane, bunuri sau active pe care le înghețăm, nu putem să facem legat doar la România. Ce poate să facă România? Și atunci când vorbim de măsuri proporționale, și aici sunt foarte curios ce va face Ministerul Afacerilor Externe, și ce va face președintele.

În primul rând mă aștept să văd, așa cum a făcut Polonia, pentru că este clar cel mai grav incident la începutul invaziei ruse în Ucraina, să putem activa articolul 4 al Tratatului Alianței Nord-Atlantice. Acesta aduce statele membre la consultări menționând practic ce s-a întâmplat. Și e un semnal puternic care ar arăta că nu rămânem indiferenți, că nu tratăm lucrurile acestea într-un mod reactiv. Pe de altă parte măsuri directe, aș vrea să văd niște diplomați expulzați, aș vrea să văd un mesaj ferm, clar din partea României, că așa ceva este inacceptabil”, spune analistul.

Intrarea sub umbrela nucleară a Franţei ar dubla un avantaj deja existent pentru România

Recent Norvegia s-a alăturat iniţiativei Franţei de alăturarea a unei umbrele nucleare suplimentare. Analistul spune că România are deja protecţia ţărilor care au capacitate nucleară, începând cu SUA, UK, dar şi Franţa fiind parte din NATO.

„Aici lucrurile sunt destul de clare în privința cadrului. Noi suntem protejați prin Alianța Nord-Atlantică. Inclusiv când vorbim aici de capacitățile pe care le are SUA, Franţa sa Marea Britanie.  Nu ştiu dacă ar trebui întărită chestiunea asta cu discuţii care ţin exclusiv de Franţa. Toată chestiunea vine din cadrul Alianței și al modului în care apărarea este asigurată.”, concluzionează analistul.