„Apelul către Putin”, metoda de tortură preferată a rușilor în teritoriile ocupate din Ucraina
0Un raport al ONU arată amploarea cazurilor de electrocutare, violență sexuală și tratamente inumane aplicate de forțele ruse asupra civililor și prizonierilor ucraineni.
O metodă brutală de tortură, ce poartă cinic numele de „apel către Putin”, este folosită pe scară largă de forțele ruse în teritoriile ocupate din Ucraina, potrivit unui nou raport ce urmează a fi prezentat Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, potrivit The Telegraph.
Raportul, redactat de special rapporteur-ul ONU pentru tortură, dr. Alice Jill Edwards, documentează practici recurente de cruzime extremă, în care prizonieri de război și civili – inclusiv femei și copii – sunt supuși unor tratamente degradante, inclusiv electrocutări cu un telefon militar de tip sovietic, violuri în grup, simulări de execuție și alte forme de abuz.
Metoda „apelului” constă în conectarea unor fire de la un telefon de campanie sovietic TA-57, cunoscut și sub numele de tapik, la zone sensibile ale corpului – urechi, degete, organe genitale – pentru a provoca șocuri electrice de până la 80 de volți. Dispozitivul este acționat manual, iar victima este supusă la dureri atroce. Practica, moștenită din epoca sovietică, continuă să fie folosită în prezent în teritoriile ocupate din sudul și estul Ucrainei.
Tortura ca instrument de control
Dr. Edwards atrage atenția că asemenea tratamente nu mai pot fi considerate acte izolate sau „excese de moment” comise de soldați scăpați de sub control. Ele par să facă parte dintr-o politică sistematică, tacit acceptată – dacă nu încurajată – de la nivelul cel mai înalt al statului rus.
„Este o practică răspândită, la scară largă, care nu mai poate fi justificată prin lipsa de comenzi sau confuzie în teren. Nu am văzut nicio dovadă că superiorii au emis ordine pentru oprirea acestor torturi. Dimpotrivă, ele par parte integrantă a tacticii de război ruse”, a declarat oficialul ONU într-un interviu acordat The Telegraph.
Responsabilitatea, spune ea, revine direct conducerii politice de la Kremlin – președintele Vladimir Putin și ministrul de externe Serghei Lavrov fiind numiți explicit în raport.
„Aceste acte pot constitui crime împotriva umanității. Ele nu mai pot fi disociate de politica de stat a Federației Ruse”, a spus Edwards.
Cazuri documentate: bătăi, șocuri electrice, violență sexuală
În raport sunt detaliate zece cazuri concrete, selectate din teritoriile ocupate, ce reflectă natura și amploarea abuzurilor. Victimele – șase bărbați și patru femei – provin din regiunile Herson, Donețk și Zaporojie.
Un bărbat de 50 de ani din Herson, de exemplu, a fost arestat de două ori, în 2023 și 2024. În timpul celor trei interogatorii, a fost electrocutat, bătut cu bestialitate în zona rinichilor, sodomizat cu țeava unei arme și supus unei execuții simulate. A pierdut dinți în urma bătăilor, iar tortura i-a fost aplicată în scop de intimidare.
Alt caz, tot din Herson, implică un tânăr care a fost supus procedurii cunoscute sub numele de waterboarding – simularea înecului – în timp ce prietena sa era amenințată cu violul. Femeile nu au fost scutite de abuzuri: o victimă de 40 de ani a fost agresată sexual în fața fiicei sale, un copil mic.
Metodele de tortură documentate includ: electrocutarea organelor genitale, aplicarea de șocuri electrice cu bastoane paralizante, arderea mameloanelor bărbaților, mutilări, violuri în grup și amenințări cu castrarea. Unele victime au fost forțate să privească abuzuri comise asupra membrilor familiei.
Tortura, utilizată ca mijloc de coerciție și șantaj
Potrivit expertei ONU, unul dintre obiectivele acestor tratamente este obținerea de informații sau de confesiuni forțate, înregistrate video, pentru a fi apoi folosite ca mijloace de șantaj sau manipulare.
„Aceste înregistrări sunt folosite pentru a-i determina pe oameni să coopereze cu autoritățile ruse din teritoriile ocupate, să nu încerce să fugă, să nu vorbească sau să nu se opună. Este o formă de control social prin frică”, afirmă Edwards.
Un alt scop al violenței este de natură economică: multe interogatorii se axează pe întrebări legate de bani și bunuri personale. În unele cazuri, simpla lipsă a unui pașaport rusesc sau suspiciunea vagă de simpatie față de armata ucraineană au fost suficiente pentru detenție și tortură.
O responsabilitate internațională
Din februarie 2022, Ministerul de Interne al Ucrainei a deschis 127 de dosare penale privind acte de violență sexuală comise de soldații ruși asupra a cel puțin 205 persoane. Procuratura generală a raportat, în iunie, 363 de cazuri documentate, dintre care 19 implică copii.
Dr. Edwards insistă asupra importanței documentării fiecărui caz: „Justiția vine greu, dar vine. Pentru victime, e vital să știe că cineva le ascultă povestea, că ceea ce li s-a întâmplat este consemnat și va putea servi drept probă în viitoare procese.”
Ea a cerut Kremlinului, în mod formal, să răspundă acuzațiilor, dar nu a primit până acum un răspuns. Totodată, a menționat că și unele acuzații de tortură împotriva forțelor ucrainene sunt în curs de investigare și vor trebui abordate cu aceeași rigoare.
„Trebuie să ne întoarcem la principiile de bază”
Într-un apel emoționant, raportorul ONU a amintit de valorile fondatoare ale Națiunilor Unite și de interdicția universală asupra torturii, consfințită încă din 1948:
„Trebuie să ne amintim de ce am creat ONU. Prohibiția torturii nu e negociabilă. Este una dintre puținele interdicții unanim acceptate de toate statele. Dacă vrem să trăim împreună, în ciuda diferențelor politice, religioase sau culturale, trebuie să respectăm demnitatea umană.”
Invazia rusă în Ucraina, conchide ea, „ne arată, fără echivoc, ce este mai rău în natura umană.”
Se încarcă comentariile...
