Un înalt oficial rus spune că războiul din Ucraina a început la București: „A fost o bombă cu ceas”
0Viceministrul rus de Externe Alexander Grushko a învinuit NATO că a declanșat războiul din Ucraina, iar totul ar fi început la summit-ul care a avut loc în anul 2008 la București, unde s-a hotărât ca Ucraina și Georgia să devină membre ale alianței militare, relatează TASS.
Grushko a mai afirmat că NATO ar fi putut împiedica un conflict în Ucraina, însă alianța a ales să „demonizeze” Rusia și a împins Ucraina spre război.
„NATO ar fi putut foarte bine evita această catastrofă dacă, după lovitura de stat de la Kiev, în loc să ofere sprijin militar și tehnic autorităților de la Kiev, le-ar fi îndemnat să pună în aplicare integral acordurile de la Minsk, dar pentru alianță a fost important să demonizeze Rusia și, de fapt, prin acțiunile sale nesăbuite, a încurajat Kievul să continue războiul fratricid autoprovocat. Continuarea bombardamentelor asupra Donețkului și Luganskului și toate acestea se încadrează în scenariul de demonizare a Rusiei - găsirea unui mare inamic, fără de care NATO nu poate exista", a declarat Grushko.
Adjunctul ministrului rus de externe acuză NATO pentru conflictul din Ucraina, pe care l-a stârnit când a anunțat că Ucraina și Georgia vor deveni membre ale alianței militare la Summit-ul din anul 2008 de la București.
„NATO a suferit deja o înfrângere în Ucraina. Această înfrângere este legată de prăbușirea proiectului de transformare a Ucrainei în „anti-Rusia”. Vreau să spun că după 2007, când NATO a decis la București că Georgia și Ucraina vor deveni membre ale alianței, am spus că această decizie a pus o bombă cu ceas la baza securității europene și dacă această decizie nu va fi revizuită, ea va exploda mai devreme sau mai târziu”, a mai afirmat Grushko.
Ce a afirmat liderul de la Kremlin la summit-ul NATO de la București din 2008
Summit-ul NATO de la București a avut loc în luna aprilie a anului 2008 și a însemnat cel mai mare eveniment de politică externă desfășurat în România, dar și summit-ul de cele mai mari proporții din istoria NATO, conform MAE.
La acest summit au fost prezente 26 de state membre, 23 de state partenere, înalți reprezentanți ai organizațiilor internaționale și ai statelor participante la operațiunile NATO în Afganistan.
În cadrul acestui summit a participat și Vladimir Putin, primul președinte rus care a venit în România după anul 1990.
Conform Agerpres, extinderea Alianței Nord-Atlantice a fost subiectul cel mai sensibil abordat în cadrul summit-ului NATO de la București.
Negocierile cele mai mari au vizat posibila invitare a Georgiei și Ucrainei la NATO, a fost înregistrat un blocaj, neexistând acord între aliaţi pe această temă.
Totuși, printr-o declarație comună semnată de liderii de state și de guverne care au fost prezenți la summit, Ucrainei i s-a promis că va deveni membră NATO.
Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a criticat în anul 2008 extinderea NATO, despre care a spus că are loc fără a avea în vedere interesele Rusiei, conform DW.
„Extinderea continuă a NATO, crearea de noi infrastructuri în noile state membre, scutul american anti-rachetă sunt aspecte care nu contribuie la creşterea încrederii între NATO şi Rusia. Această imagine a unui bloc militar puternic la graniţele noastre va fi interpretată în Rusia ca o ameninţare la adresa securităţii noastre.
Asigurările externe nu sunt de ajuns pentru noi, un asemenea sistem de securitate nu se întemeiază pe promisiuni", declara președintele rus în anul 2008.
România este în favoarea aderării Ucrainei la NATO
Șeful statului român, Klaus Iohannis, a publicat, în urmă cu două săptămâni, pe Twitter, un mesaj semnat de el și de liderii țărilor NATO din Europa Centrală și de Est, în care este reiterat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.
Potrivit Administrației Prezidențiale, semnatarii mesajului sunt:
Klaus Iohannis, Președintele României
Miloš Zeman, președintele Republicii Cehe
Alar Karis, președintele Republicii Estonia
Egils Levits, președintele Republicii Letonia
Gitanas Nausėda, președintele Republicii Lituania
Stevo Pendarovski, președintele Republicii Macedonia de Nord
Milo Đukanović, președintele Republicii Muntenegru
Andrzej Duda, președintele Republicii Polone
Zuzana Čaputová, președintele Republicii Slovace
„Noi susţinem cu fermitate decizia Summitului NATO de la Bucureşti din 2008 privind viitoarea aderare a Ucrainei”, a comunicat Klaus Iohannis.
„Susţinem Ucraina în apărarea sa împotriva invaziei Rusiei, cerem Rusiei să se retragă imediat din toate teritoriile ocupate şi încurajăm toate statele aliate să îşi sporească substanţial ajutorul militar pentru Ucraina. Toţi cei care comit crime de agresiune trebuie traşi la răspundere şi aduşi în faţa justiţiei”, conform documentului semnat de cei opt președinți europeni.
Se încarcă comentariile...
