Alegeri regionale în Spania: măsuri de austeritate sprijinite în Galicia, sancţionate în Ţara Bascilor

Prim-ministrul spaniol, Mariano Rajoy, a câştigat alegerile în regiunea sa natală din Galicia  FOTO: Reuters

Partidul Popular Conservator al prim-ministrului spaniol Mariano Rajoy a păstrat puterea în regiunea sa natală din Galicia în urma alegerilor regionale, însă Partidul Naţional Basc (PNV) a câştigat alegerile în Ţara Bascilor.

Rajoy a fost cruţat de umilinţa politică după ce partidul său Popular a ieşit învingător în  de Galicia, în ciuda dificultăţilor recesiunii şi a măsurilor de austeritate luate de guvern, notează AFP.

Regiunea este o fortăreaţă tradiţională a Partidului Popular, iar înfrângerea l-ar fi subminat pe Rajoy, care încearcă să convingă pieţele globale că poate redresa finanţele Spaniei.

Rezultatul alegerilor regionale din Ţara Bascilor s-a adăugat problemelor liderului spaniol, în contextul în care o nouă coaliţie separatistă s-a clasat pe locul al doilea, în spatele Partidului Naţionalist Basc şi urmăreşte o mai mare autonomie pentru regiune.

Cele două voturi regionale au venit într-un moment critic pentru Rajoy, care trebuie să decidă dacă va cere sprijin financiar de la zona euro, pentru a finanţa datoria publică a naţiunii şi când să înceapă acest demers.

Partidul Popular condus de Rajoy a ocupat 41 de locuri dintre cele 75 ale Parlamentului din Galicia,  în creştere de la cele 38 de locuri deţinute până în prezent. Partidul Popular a apărat o majoritate absolută din Galicia, care are o populaţie de 2,8 milioane de locuitori. 

Alegătorii au decis să voteze partidul lui Rajoy, în ciuda ratei şomajului, care a urcat brusc la 21%, apropiindu-se de rata naţională de 25%. Suferinţa economică şi reducerea salariilor în educaţie şi sănătate alimentează nemulţumirea în peste 17 regiuni puternice. 

Partidul Naţionalist Basc a câştigat 27 de locuri dintre cele 75 ale Parlamentului Basc, urmat de coaliţia separatistă Euskal Herria Bildu (naţionalist de stânga), cu 21 de locuri, ceea ce înseamnă că două treimi din mandatele legislativului regional din Ţara Bascilor sunt deţinute de naţionalişti. 

„Este timpul să începem să gândim ca un popor, ca o naţiune, este timpul să oprim ordinele de la Madrid“, a declarat Laura Mintegi, liderul coaliţiei Euskal Herria Bildu (foto dreapta) , într-un miting post-electoral din Bilbao. 

Popularitatea coaliţiei Bildu ridică probleme asupra independenţei basce. 

Alianţa Bildu pare să fi umplut spaţiul lăsat de partidul Batasuna, ce avea legături cu grupul separatist armat ETA, interzis de justiţia spaniolă în 2003, aşa că marea întrebare rămâne dacă Partidul Naţionalist Basc va căuta o alianţă cu Bildu sau cu o altă coaliţie.

Analiştii politici cred că o astfel de alianţă ar putea provoca un referendum pe tema independenţei Ţării Bascilor.