FOTO VIDEO Adevăratele motive din spatele vizitei lui Merkel la Atena

Mesajul Angelei Merkel, acela de a menţine Grecia în zona euro, a fost trecut cu vederea de populaţia ţării şi chiar pus sub semnul întrebării de analiştii internaţionali, care consideră că vizita cancelarului la Atena a fost absolut necesară mai mult pentru scrutinul de anul viitor, în urma căruia va fi ales umătorul cancelar al Germaniei, decât pentru Grecia.

Angela Merkel a părut de neclintit la Atena. 

Scandările din stradă şi desfăşurarea de forţe nu i-au tulburat vizita de şase ore în capitala elenă, fapt de care s-au asigurat autorităţile cu 7.000 de poliţişti mobilizaţi pentru acest eveniment. A fost cea mai mare operaţiune de asigurare a ordinii publice de la vizita fostului lider american Bill Clinton, la Atena, din 1999.

În acest cadru, Merkel a declarat, marţi, că ea vede „lumina de la capătul tunelului” pentru ţara slăbită de recesiune, dar şi de măsurile drastice de austeritate menite, de fapt, să-i salveze economia, relatează „The Wall Street Journal” (WSJ).

„Germania vrea să fie un bun partener şi un prieten adevărat. Sper şi-mi doresc ca Grecia să rămână parte a zonei euro. Acum putem vedea într-adevăr lumina de la capătul tunelului”, a declarat cancelarul german, într-o conferinţă de presă susţinută alături de premierul grec Antonis Samaras.

În condiţiile în care Angela Merkel a făcut cunoscută şi în trecut poziţia Germaniei faţă de rămânerea Greciei în zona euro, mulţi analişti şi comentatori politici şi-au pus întrebarea: chiar era necesară vizita ei la Atena şi ce a vrut să obţină, de fapt, cancelarul german?

Mai multă susţinere pentru Samaras

Un prim răspuns vine din parte WSJ care scrie că prezenta lui Merkel al Atena a fost mai degrabă o dovadă de susţinere a premierul Samaras, care deţine şefia Executivului de la Atena din iunie şi care are dificila sarcină de a convinge coaliţia guvernamentală formată din trei partide să accepte măsurile de austeritate condiţionate de Troika (Fondul Monetar Internaţional, Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană), prin care statul elen trebuie să reducă cheltuielile bugetare cu 13,5 miliarde de euro.

În săptămânile care urmează, Samaras trebuie să supună votului Parlamentului măsurile de austeritate. Majoritatea precară de care se bucură premierul, formată din partidul său, Noua Democraţie, din socialiştii de la PASOK şi din Stânga Democratică, riscă să creeze probleme la adoptare. Din acest motiv, Merkel a ales să viziteze Grecia pentru a-şi dovedi suportul pentru Samaras, deşi acesta a fost un critic fervent al limitărilor impuse de cancelarul german pentru a primi împrumutul de 173 de miliarde de euro care ar trebuie să salveze statul de la faliment.

Thanos Veremis, profesor de istorie politică la Universitatea de la Atena, consideră vizita lui Merkel benefică pentru Grecia: „Cred că sosirea ei aici va avea un efect pozitiv asupra votului (Parlamentului, n.r.). Din acest motiv cred că a venit: ca să ridice moralul celor care trebuie să voteze măsurile de austeritate. Chiar şi imaginea lui Samaras s-a îmbunătăţit şi câştigă treptat tot mai multă susţinere”, a declarat Veremis.

„Rezultatul final al vizitei este unul cât se poate pozitiv”, adaugă Loukas Tsoukalis, directorul think-tank-ului Eliamep, de la Atena.

Referitor la discursul lui Merkel, un analist a declarat, sub protecţia anonimatului, pentru „Financial Times” (FT) că „ea a avut grijă să nu sune ca o profesoară care ceartă un elev neascultător... a fost apreciată atitudinea ei”.

În aşteptarea alegerilor de anul viitor

În septembrie 2013 sunt programate alegerile parlamentare în Germania, în urma cărora va fi ales noul cancelar, iar Merkel se pregăteşte din timp pentru acest scrutin. Considerată fiind „Doamna de fier” a Europei, se bucură de tot mai puţină susţinere în rândul electoratului german. Nemţii sunt nemulţumiţi că ei trebuie să platească, la fel ca celelalte naţiuni bogate ale UE, pentru lipsa de eficienţă şi corupţia ţărilor sud-europene, precum Grecia şi Spania.

Aşadar, vizita în Grecia ar putea avea un dublu scop, scrie WSJ: în primul rând, oferă un imbold guvernului lui Samaras şi, în al doilea rând, contrazice prin fapte declaraţiile oponentului ei politic, social-democratul Peer Steinbrück, potrivit cărora cancelarul în funcţie a evitat să-şi arate propriului electoral adevărata sa poziţie faţă de Grecia.

„Doamna de fier” a Europei îşi întăreşte puterea

De aceeaşi părere este şi analistul financiar Paul Murphy de la „Financial Times”. „Călătoria lui Merkel în Grecia este o oportunitate pentru a-şi consolida poziţia în interiorul propriului partid (Uniunea Creştin-Democrată, n.r.). Merkel s-a folosit de această ocazie pentru a-şi expune părerea despre statul grec şi a-şi pava drumul către alegerile din septembrie 2013”, comentează Murphy.

Analistul FT explică vizita cancelarului în Grecia drept o replică la acuzaţiile oponentului ei social-democrat. În faţa electoratului, Steinbruck a mizat mult pe nereuşita sau dezinteresul lui Merkel de a fi deschisă faţă de nemţi cu privire la costurile şi implicaţiile susţinerii pachetelor financiare de ajutor pentru statele europene lovite puternic de recesiune. „Dacă Angela Merkel ar fi ajuns la alegerile din septembrie anul viitor fără să fi vizitat Grecia, ar fi oferit oportunitatea social-democratului Peer Steinbruck să spună că ea nu este suficient de interesată de programul grec de austeritate şi nici suficient de preocupată de impactul pe care îl are acesta asupra cetăţenilor de rând”, explică Paul Murphy de la „Financial Times”.

Merkel, în „bârlogul leului”

Gerd Langguth, biograful cancelarului german, adaugă: „Acesta este modul de operare al lui Merkel. Oricând este provocată, ea răspunde imediat pentru a opri avântul oponentului său. Ea încearcă să-şi întărească imunitatea împotriva oponentului social-democrat”.

Dincolo de toate acestea, Angela Merkel a dat dovadă de curaj prin călătoria sa la Atena, atât din prisma grecilor care protestau pe străzi, cât şi din prisma publicului german care oscilează între admiraţie şi blamare.

Merkel a livrat un mesaj dur, dar în care s-a întrezărit şi compasiune, atunci când a declarat că măsurile de austeritate trebuie implementate în continuare şi chiar într-un ritm mai grăbit.

„În condiţiile în care Grecia nu este atât de mică şi de irelevantă comparativ cu grasa Uniune Europeană, putem spune că a îndrăznit să intre în bârlogul leului”, comentează Thomas Schmid, editorul publicaţiei germane „Die Welt”.