Sondaj INSCOP: Neîncredere socială și o ciudată percepție a libertății. De ce este societatea românească plină de contraste

Un studiu realizat de INSCOP Research arată că societatea românească este construită în jurul unor valori puternic orientate spre stabilitate, credință și autonomie individuală, dar în același timp dominată de neîncredere socială și percepția unei lumi „nedrepte”.

Românii între credință, stabilitate și neîncredere socială ridicată

Cercetarea face parte din „BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research”, un sondaj lunar realizat la comanda platformei Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group, și a fost efectuată în perioada 1–7 aprilie 2026, pe un eșantion de 1.100 de persoane reprezentativ la nivel național.

O societate între valori morale și percepții negative

Rezultatele arată o contradicție majoră: românii declară valori morale solide, dar percep societatea ca fiind dominată de bani și interese.

Astfel, 48,7% dintre respondenți consideră că în România oamenii apreciază în primul rând banii și statutul, în timp ce doar 20,4% indică familia și relațiile, iar sub 10% menționează stabilitatea, credința sau libertatea ca valori dominante.

În același timp, majoritatea respondenților declară că pun preț pe muncă, corectitudine și stabilitate.

Credință, muncă și stabilitate – piloni centrali

Sondajul arată că religia și stabilitatea rămân repere esențiale pentru români.

• 89,4% consideră că credința este importantă pentru o viață morală
• 88,6% preferă un trai modest, dar stabil, în locul unuia prosper, dar incert
• 84% susțin ideea că oamenii trebuie să se descurce pe cont propriu
• 80,7% cred că succesul se poate obține prin muncă, fără relații sau „pile”

Totuși, aceste valori coexistă cu o percepție accentuată de neîncredere socială.

Neîncredere ridicată și percepția unei societăți „înșelătoare”

Aproape trei sferturi dintre respondenți (74,9%) cred că majoritatea oamenilor încearcă să profite de ceilalți, ceea ce indică un nivel scăzut de capital social.

De asemenea, peste jumătate dintre români consideră că „descurcăreala” este mai importantă decât corectitudinea în anumite contexte, chiar dacă, la nivel declarativ, majoritatea susțin meritul și munca.

Libertate versus ordine: o tensiune constantă

Un alt rezultat important este ambivalența față de libertate:

• 69,7% spun că libertatea individuală este mai importantă decât regulile statului
• 76,9% cred însă că prea multă libertate duce la haos

Această combinație indică o societate care valorizează libertatea, dar în același timp acceptă ideea de control și ordine socială.

Meritocrație declarată, dar contestată în practică

Peste 80% dintre respondenți cred că succesul se obține prin muncă, însă această convingere este dublată de o percepție puternică de nedreptate socială și influență a relațiilor.

Această discrepanță sugerează, potrivit cercetării, o „meritocrație aspirațională”, mai degrabă idealizată decât confirmată de experiența cotidiană.

Religie între moralitate și cultură

Religia rămâne un reper important: 72,1% spun că este esențială pentru moralitate. În același timp, 68,4% consideră că poți fi o persoană bună și fără religie, ceea ce indică o tranziție de la religie ca normă absolută la religie ca element cultural și identitar.

Modernizare acceptată, dar cu rezerve

Societatea românească nu respinge schimbarea, însă o acceptă condiționat:

• 59,1% susțin adaptarea la vremuri noi, chiar dacă se pierd tradiții
• aproape 40% resping această idee, preferând conservarea valorilor

Acest echilibru arată o modernizare lentă, negociată între tradiție și schimbare.

Tipologii sociale: o societate fragmentată, dar nu polarizată

Analiza INSCOP identifică mai multe profiluri valorice, de la „tradiționaliști defensivi” și „pragmatici de supraviețuire” până la „individualiști aspiraționali” și „comunitarieni morali”.

Concluzia generală este că România nu este puternic polarizată ideologic, ci structurată prin combinații de valori și niveluri diferite de încredere.

Explicația cercetătorilor: clivaj între modernizare și protecție

Directorul Remus Ștefureac explică faptul că societatea românească funcționează pe trei axe principale: stabilitate versus risc, ordine versus libertate și moralitate tradițională versus autonomie individuală.

„România nu este polarizată clasic între stânga și dreapta, ci mai degrabă între modernizare și protecție”, spune acesta.

Potrivit analizei, diferențele cele mai puternice apar nu între partide, ci între generații, niveluri de educație și mediul de rezidență, ceea ce indică o polarizare lentă între o Românie tradițională și una modernizată.

Concluzie generală

Barometrul INSCOP conturează imaginea unei societăți în tranziție: una care aspiră la corectitudine, muncă și stabilitate, dar care funcționează într-un mediu perceput ca imprevizibil și dominat de neîncredere.

Românii par să își dorească atât libertate, cât și ordine, atât modernizare, cât și păstrarea tradițiilor — o combinație care definește o societate aflată încă în căutarea echilibrului.