Măsurile suplimentare de austeritate ”atârnă” de gâtul economiei irlandeze

Irlandezi nu mai vor măsuri suplimentare de austeritate.                                              FOTO: Mediafax

Creşterea ratei şomajului şi perspectiva unui bune perioade de creştere economică slabă au aruncat o umbră asupra speranţelor irlandezilor de a păstra planul de austeritate în curs de desfăşurare pe măsură ce ţara reiese din criza sa financiară.

Irlanda a fost ţara pe care instituţiile financiare internaţionale o considerau ca având cele mai bune şanse dintre ţările zonei euro care au primit ajutor financiar de urgenţă, pe lângă Grecia şi Portugalia, de a-şi reveni cu succes din criza financiară, care, în cazul Irlandei, a început în 2007 cu un colaps al sectorului bancară, transmite ”The Wall Street Journal”. 

În 2010, oficialii guvernului irlandez au semnat acordul financiar de urgenţă în valoare de 67,5 miliarde de euro cu Uniunea Europeană şi cu Fondul Monetar Internaţional. Acest acord a impus guvernului să aplice măsuri de austeritate în valoare de aproximativ 15 miliarde de euro până în 2015 pentru a controla deficitul bugetar, pe lângă miliardele de euro pe care guvernul le-a tăiat prin intermediul programelor de reduceri de cheltuieli din anii anteriori.

După cinci ani de austeritate rigidă, găsirea mai multor modalităţi de economisire a devenit o problemă din ce în ce mai dificilă. Pentru a continua îndeplinirea obiectivelor de deficit bugetar, guvernul trebuie să detalieze până la începutul lunii decembrie programe de reduceri de cheltuieli şi venituri suplimentare din creşterea impozitelor în valoare de 3,5 miliarde de euro pentru 2013.

Sarcina guvernului a devenit şi mai grea în contextul încetinirii ritmului de creştere a economiilor europene şi din întreaga lume. Guvernul a dat speranţe că un boom al exporturilor ar crea noi locuri de muncă şi ar mări câştigurile din taxe, dar cu economiile slabe din Marea Britanie şi din statele din zona euro perspectiva menţionată nu s-a materializat atât de puternic pe cât s-a sperat. Pe măsură ce criza mai largă a zonei euro a izbucnit, cei mai mulţi analişti şi-au revizuit în scădere sau au întârziat estimările cu privire la relansarea puternică a economiei irlandeze, bazată pe exporturi.

La sfârşitul anului 2010, oficialii Guvernului de la Dublin au estimat că economia ar creşte cu nu mai puţin de 3,2% în anul acesta. Cu toate vânturile potrivnice, de la aplicarea programelor de reduceri de cheltuieli, prognoza asupra anului 2012 a revenit la o rată de creştere economică de 0,7%. Săptămâna trecută, citând criza zonei euro care a afectat cererea pentru exporturile de produse irlandeze, banca centrală a statului şi-a redus treptat prognoza pentru creşterea economică pe 2013 la 1,7% faţă de un ritm de creştere estimat în august la 1,9%. 

Măsuri suplimentare de austeritate ar contracta cererea internă la punctul în care economia nu avansează deloc şi există o dezbatere în creştere printre irlandezi cu privire la înţelepciunea de a continua cu aplicarea programelor de reduceri de cheltuieli. Pentru orice alte noi măsuri de austeritate, guvernul probabil va trebui să ia în considerare tăierea ajutoarelor sociale pentru creşterea copiilor şi majorarea impozitelor pe muncă, făcând aceste măsuri să fie acceptate mai greu de populaţia irlandeză, care se confruntă deja cu toate consecinţele de pe urma măsurilor aplicate. 

„Din punctul meu de vedere, toate acestea reprezintă un mare joc de noroc asupra creşterii economice, în urma cărora trebuie să rezişti până la capăt. Suntem atât de dependenţi de ceea ce se va întâmpla în Europa. Se pare că economia internă încă se luptă şi ceea ce ei (oficialii guvernamentali – n.r.) planifică să aplice în economia internă nu o va ajuta“, a declarat  Ide Kearney, profesor-cercetător la Institutul de Cercetare Economică şi Socială, o organizaţie irlandeză de tip think-tank.

Sondajele de opinie sugerează că, în timp ce nu există încă nicio reacţie puternică împotriva austerităţii, publicul pare a fi slab pregătit pentru măsurile de austeritate suplimentare, a declarat Richard Colwell, director general la compania de cercetare de piaţă Red C. 

Rata de şomaj a ţării rămâne cu încăpăţânare la un nivel ridicat de 14,8%, mai mult decât triplu faţă de rata de şomaj de 4,5% de la finalul anului 2007, înainte de izbucnirea crizei bancare a ţării. Oficialii băncii centrale irlandeze au avertizat săptămâna trecută că rata şomajului va rămâne probabil ridicată ani de zile. Mulţi dintre cei care şi-au pierdut locurile de muncă în urma prăbuşirii sectoarelor de construcţie şi de retail, cele mai afectate din economie, au puţine perspective în viitorul apropiat de a-şi găsi locuri de muncă cu normă întreagă.

„Nu am văzut că vine recesiunea. Este foarte frustrant şi este o experienţă de dus-întors încă de atunci“, a declarat Kenneth Doyle, fost angajat al unui magazin. Doyle nu a avut un loc de muncă permanent de la începutul crizei din 2008. El a adăugat că programele de formare profesională iniţiate de guvern l-au ajutat să obţină un loc de muncă cu normă redusă de 20 de ore pe săptămână, unde oferea consultanţă şomerilor referitor la modul în care să se înregistreze pentru a primi ajutoarele sociale. Dar nu avea mulţi bani şi a trebuit să se mute înapoi în casa tatălui său. 

Sindicatele irlandeze resping reducerile suplimentare de cheltuieli, argumentând că acestea ar sufoca economia naţională şi ar împiedica crearea locurilor de muncă.

Orice tăieri din viitorul buget ale plăţilor ajutoarelor sociale ar slăbi şi mai mult cererea internă, a declarat Jack O'Connor, liderul sindicatului Services Industrial Professional and Technical, cea mai mare organizaţie irlandeză de muncă, care are aproximativ 200.000 de membri.

„Economia de export este puternică, dar redresarea va veni doar când economia internă este refăcută şi asta înseamnă că oamenii trebuie să aibă venituri disponibile, iar cei care au economii trebuie încurajaţi să cheltuiască. Stagnarea economică a fost agravată, în loc să fie atenuată, din cauza impactului asupra consumului intern“, a precizat O'Connor. 

Liderii de afaceri irlandezi au susţinut puternic până acum programele de austeritate ale guvernului, dar acum sunt îngrijoraţi faţă de daunele produse economiei în cazul în care rata de creştere economică rămâne scăzută.

„Referitor la partea internă a economiei, firmele se luptă pentru că, după criză, încrederea consumatorului rămâne slabă şi evident că şi austeritatea are o mai mare greutate“, a declarat Danny McCoy, care se află la conducerea Confederaţiei Irlandeze de Business şi de Angajatori.