Aerul condiționat devine noua linie de divizare socială în Europa pe fondul schimbărilor climatice

Valul de căldură fără precedent care afectează Europa readuce în prim-plan o dezbatere tot mai intensă: cum poate continentul să se adapteze la temperaturi extreme fără a compromite obiectivele climatice și fără a accentua inegalitățile sociale.

Aparate de aer condiționat sunt instalate în aproximativ 20% din gospodăriile din UE

Aerul condiționat devine un subiect de dezbatere politică în Europa, însă Comisia Europeană încearcă să mențină o poziție neutră și declară că nu are nicio intenție să le dicteze cetățenilor dacă să instaleze astfel de sisteme. Aparatele de aer condiționat sunt instalate în prezent în aproximativ 20% din gospodăriile din Uniunea Europeană, comparativ cu peste 90% în SUA, Japonia și Coreea de Sud.

Ceea ce până nu demult era considerat un confort opțional în mare parte a Europei devine, pentru milioane de oameni, o necesitate.

Problema utilizării aparatelor de aer condiționat a fost un subiect de dezbatere în Europa timp de mulți ani. Criticii cred că aparatele de aer condiționat cresc consumul de energie electrică, creează o presiune suplimentară asupra rețelelor electrice, încălzesc aerul din jur și nu abordează cauzele profunde ale crizei climatice. În schimb, susținătorii sunt convinși că aparatele de aer condiționat devin o condiție necesară pentru un trai sigur și pentru menținerea productivității muncii în condiții de temperaturi din ce în ce mai ridicate.

Europa se confruntă cu un nou tip de dilemă

Timp de decenii, orașele europene s-au bazat pe clădiri cu ziduri groase, obloane, spații verzi și veri relativ blânde pentru a face față temperaturilor ridicate. În comparație cu Statele Unite sau alte regiuni cu climat cald, sistemele de aer condiționat au rămas puțin răspândite, în special în nordul și vestul continentului.

Însă schimbările climatice modifică rapid această realitate. Episoadele de caniculă depășesc frecvent 35°C, iar în marile orașe temperaturile pot ajunge la peste 40°C din cauza efectului de „insulă de căldură” urbană.

În acest context, autoritățile europene încearcă să găsească un echilibru între două priorități majore: reducerea emisiilor și protejarea populației în fața temperaturilor extreme.

Dezbaterea s-a intensificat inclusiv la nivelul instituțiilor europene, după ce, potrivit unui mesaj intern consultat de Euronews, sistemele de climatizare de la etajele inferioare ale sediului Comisiei Europene au fost oprite temporar.

Aerul condiționat, între necesitate și provocare climatică

Experții avertizează că o utilizare pe scară largă a aparatelor de aer condiționat poate genera un cerc vicios. În perioadele de caniculă, cererea suplimentară de electricitate pune presiune asupra rețelelor energetice, iar dacă energia provine din surse fosile, emisiile cresc, contribuind la agravarea schimbărilor climatice.

În plus, unele sisteme folosesc agenți frigorifici care, dacă nu sunt gestionați corespunzător, pot avea un impact semnificativ asupra încălzirii globale.

Eurodeputata germană Jutta Paulus, din partea Verzilor, consideră că sistemele de climatizare vor deveni inevitabile într-o Europă tot mai fierbinte, însă acestea trebuie să respecte cele mai ridicate standarde de eficiență energetică, să utilizeze electricitate din surse regenerabile și să elimine gazele fluorurate cu efect de seră.

În Franța, subiectul a devenit unul politic după ce lidera formațiunii de extrema-dreaptă Adunarea Națională National, Marine Le Pen, a propus un program de subvenționare a instalării aparatelor de aer condiționat. Chiar și reprezentanți ai Partidului Verzilor au admis că aceste sisteme devin tot mai necesare în contextul schimbărilor climatice.

Canicula accentuează diferențele sociale

Pe măsură ce temperaturile cresc, posibilitatea de a-ți răci locuința devine din ce în ce mai mult o chestiune de venituri.

Familiile cu resurse financiare își permit să instaleze pompe de căldură eficiente, să își renoveze locuințele pentru o mai bună izolare termică sau să petreacă perioadele cele mai călduroase în alte regiuni.

În schimb, persoanele cu venituri reduse locuiesc adesea în apartamente slab izolate, la ultimele etaje sau în cartiere dens construite, unde spațiile verzi sunt limitate. Chiriașii nu pot instala întotdeauna sisteme permanente fără acordul proprietarului, iar costurile energiei electrice fac dificilă utilizarea chiar și a aparatelor mobile.

Alianța politică europeană DIEM25 susține că efectele schimbărilor climatice sunt resimțite în mod disproporționat de categoriile vulnerabile, în timp ce persoanele cu venituri ridicate își pot permite soluții de adaptare.

Un risc major pentru sănătatea publică

Medicii avertizează că valurile de căldură reprezintă o amenințare serioasă pentru sănătatea publică.

În Franța, autoritățile sanitare estimează că aproximativ 1.000 de decese suplimentare au fost înregistrate în doar câteva zile de la începutul valului de căldură. În Spania au fost raportate peste 300 de decese asociate temperaturilor extreme.

Profesorul Andreas Flouris, specialist în fiziologie la Universitatea din Tesalia, afirmă că, deși sudul Europei continuă să fie cel mai afectat, creșterea rapidă a numărului de incidente provocate de căldură în centrul și nordul continentului arată că aceste regiuni se confruntă cu un risc tot mai mare.

Potrivit Institutului European al Sindicatelor, aproximativ 130 de milioane de lucrători sunt expuși anual stresului termic la locul de muncă, ceea ce provoacă peste 277.000 de accidente și aproximativ 230 de decese în fiecare an.

Eurodeputata austriacă Lena Schilling afirmă că soluția nu poate fi transferarea întregii responsabilități asupra cetățenilor.

„În timpul valurilor de căldură, aerul condiționat poate deveni esențial, în special pentru persoanele în vârstă, copii, spitale, școli și centre de îngrijire”, spune aceasta.

Modelul american sau adaptarea europeană?

Conform Agenției Internaționale pentru Energie, la nivel mondial funcționează peste 1,5 miliarde de aparate de aer condiționat.

Diferențele dintre regiuni rămân însă considerabile. Aproximativ 90% dintre locuințele din Statele Unite sunt dotate cu sisteme de climatizare, comparativ cu aproximativ 20% dintre locuințele europene.

Numeroși specialiști susțin că Europa nu ar trebui să reproducă modelul american bazat pe răcirea mecanică generalizată, ci să investească în clădiri mai eficiente energetic, acoperișuri reflectorizante, extinderea spațiilor verzi și soluții arhitecturale care reduc supraîncălzirea.

Criticii acestei abordări subliniază însă că astfel de investiții necesită ani pentru implementare și nu oferă un răspuns imediat persoanelor afectate de temperaturile record din prezent.

Soluțiile există, dar costă

Specialiștii consideră că există tehnologii capabile să combine obiectivele climatice cu nevoia de răcire.

Pompele moderne de căldură pot asigura atât răcirea locuințelor vara, cât și încălzirea eficientă iarna, mai ales dacă sunt alimentate cu energie regenerabilă. Alte soluții includ modernizarea clădirilor, extinderea sistemelor centralizate de răcire și dezvoltarea infrastructurii verzi în orașe.

Compania franceză EDF intenționează să investească 80 de milioane de euro în sisteme centralizate de răcire pentru școli, grădinițe și alte instituții publice.

Potrivit organizației Euroheat & Power, aceste sisteme permit utilizarea unor surse regenerabile de răcire și reduc consumul de electricitate în perioadele de vârf, comparativ cu utilizarea a mii de aparate individuale.

Peste 1.300 de decese asociate valului de căldură

Organizația Mondială a Sănătății estimează că, începând cu 21 iunie, peste 1.300 de decese suplimentare au fost asociate valului de căldură care afectează Europa.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a descris stresul termic drept „ucigașul tăcut”, avertizând că locuințele, școlile și locurile de muncă europene nu au fost proiectate pentru temperaturile extreme care devin din ce în ce mai frecvente.

Potrivit estimărilor meteorologice, aproximativ 191 de milioane de europeni au fost expuși unor temperaturi de cel puțin 35°C, iar peste 380 de milioane au înregistrat maxime de peste 30°C.

OMS avertizează că valurile de căldură considerate odinioară excepționale au devenit aproape anuale pe fondul schimbărilor climatice. Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid la nivel global, într-un ritm de aproximativ două ori mai mare decât media mondială.

Pe măsură ce temperaturile continuă să crească, succesul tranziției verzi europene va fi evaluat nu doar prin reducerea emisiilor de carbon, ci și prin capacitatea de a proteja sănătatea populației și de a evita transformarea confortului termic într-un privilegiu accesibil doar celor care și-l pot permite.