De ce se implică România în deblocarea Strâmtorii Ormuz. „Nu este ca și cum susținem războiul cu armament, cu militari”
0Decizia României de a intra în coaliția celor șase state în efortul de a debloca strâmtoarea Ormuz este una justificată, spune analistul politic George Jiglǎu, în condițiile în care țara noastră trebuie să respecte atât parteneriatul strategic și să contribuie la rezolvarea crizei petrolului.

Strâmtoarea Ormuz, care controlează traficul prin Golful Persic, este un punct nevralgic al geopoliticii și comerțului mondial, în condițiile în care Iranul, pe fondul conflictului cu SUA și Israel, a blocat trecerea navelor care transportă petrol către toate zonele Globului. Blocajul din strâmtoarea Ormuz are deja efecte dezastruoase asupra economiilor, implicit asupra României, prin creșterea prețului la combustibil și la produse sau servicii,.
În aceste condiții, s-a format o coaliție de cinci state europene: Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Olanda, la care se s-a alăturat și Japonia de pe continetul asiatic, care condamnă, în baza Rezoluției 2817 a Consiliului de Securitate al ONU, acțiunea Iranului de închidere a strâmtorii Ormuz și atacurile asupra infrastructurii civile din zonă.
Vineri seara, președintele României Nicușor Dan a anunțat că România se alătură acestei coaliții pentru asigurarea libertății de navigație în strâmtoarea Ormuz: "Am decis să ne alăturăm declarației Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, Olandei și Japoniei privind asigurarea în Strâmtoarea Ormuz a libertǎții de navigație, principiu fundamental al dreptului internațional”.
Statele acestei coaliții, printre care și România, au semnat și o declarație comună prin care au precizat că-și exprimă "disponibilitatea de a contribui la eforturi adecvate pentru a asigura trecerea sigură prin Strâmtoare”. Totuși, președintele Nicușor Dan a precizat clar că „România își păstrează decizia clară de a nu se implica în conflictul din Orientul Mijlociu și lucrăm alături de partenerii internaționali pentru dezescaladare".
„Suntem într-o situație în care nu există decizie perfectă”
Această decizie a stârnit temeri în societatea românească privind o posibilă implicare într-un conflict îndepărtat. Consultat de Adevărul, analistul politic George Jiglǎu spune că în situația dată România a fost nevoită să ia o decizie, mai ales în contextul în care este afectată de blocarea strâmtorii Ormuz.
"Noi, acum, suntem într-o situație în care trebuie să luăm decizii. Probabil că vor mai urma momente în care se vor aștepta decizii de la noi. Trebuie să luăm decizii legate de o situație pe care nu am creat-o, nu ne-am dorit-o, dar în care ne aflăm și noi la fel ca tot restul țărilor, că nu suntem doar noi în situația asta. Și în care orice decizie ar fi luată poate fi criticabilă. Deci suntem într-o situație în care, indiferent ce am hotărât, nu există decizie perfectă. De aici încolo trebuie să fim cu toții foarte conștienți atunci când interpretăm, criticăm ce hotărăşte președintele sau statul român în ansamblu. Deci nu e vina lui Nicușor Dan că suntem în situația să luăm decizii de genul ăsta. Nu suntem, deloc, într-o situație ideală, adică țara care ne este aliată și de care știm bine că depinde într-o măsurǎ consistentă securitatea noastrã, se comportă de la vârful ei într-un mod foarte impredictibil, haotic chiar și care pune la îndoială multe dintre principiile pe care ni le-am asumat și noi și în baza cărora am intrat de multă vreme încoace în acest parteneriat strategi. Cumva ne simțim așa datori să fim loiali față de acest partenariat, din nou, față de un aliat extrem de important pentru noi înșine, dar care se comportă ciudat. Hai să zicem așa. Deci ăsta e contextul în care suntem și ăsta e contextul în care trebuie să luăm decizii”, precizează analistul politic George Jiglău.
„Să nu ne dăm înapoi de la acțiune”
Totodată, România nu poate rămâne pe margine într-o chestiune atât de delicată precum problema blocării strâmtorii Ormuz, arată acesta.
"Suntem aici, în această situație, dar avem niște obligații în cadrul NATO, pe care trebuie să ni le asumăm ca atare. E foarte sănătos, cred, să invocăm toate mecanismele colective din care noi suntem parte, în special prin intermediul NATO. Vorbim de un grup de țări care înțeleg gravitatea implicațiilor pe care le are blocada din Stâmtorea Ormuz și care aleg să acționeze împreună nu împotriva Iranului propriu-zis, ci pentru a crea un soi de regim, de reglementare acolo în zona Strâmtorii. Să vedem ce formă ia până la urmă această cooperare, că nu e foarte clar și cât de prezentă va fi componenta militară”, adaugă Jiglău.
De ce a eșuat planul inițial al SUA pentru Iran. Analiza lui George Friedman: „Fără trupe la sol, războiul nu poate fi câștigat”"Deci când sunt astfel de situații, să nu ne dăm înapoi de la acționat că, vezi, Doamne, se supără iranienii și dau cu rachete încoace”, completează analistul politic.
„Nu deduc că există un mare risc ca România să trimită militari în Iran”
Jiglǎu adaugǎ că este puțin probabil ca românii să fie nevoiți în baza alianțelor să trimită militari în Iran sau orice dispozitive de luptă.
"Acum, specific legat de Strâmtoarea Ormuz, trebuie să fim conștienți că acolo este o situație care este extrem de legată dar adiacentă războiului propriu-zis din Iran, pe care Statele Unite l-au pornit împotriva regimului fundamentalist religios-islamic de acolo, nedemocratic. Dar pornind acel război și data fiind reacția pe care avut-o Iranul, inclusiv prin blocarea, sabotarea tranzitului prin Strâmoarea Ormuz, automat s-a creat o situație cu implicații extrem de consistente și pe termen lung asupra întregii lumi, inclusiv asupra noastră. Toate țările sunt afectate de creșterea prețului petrolului, benzinei și în lanț a tot ce înseamnă creșterea de prețuri în zona asta a energiei în ansamblu. (..) Sunt eforturile unor țări tot din NATO, europene, care au fost și sunt în continuare reticente în a sprijinii propriu-zis acțiunile SUA în Iran, dar care, când e vorba de strâmtoarea Ormuz, au fost de acord de a participa la acest efort colectiv ca să rezolvăm o situație adiacentă războiului propriu-zis din Iran, dar care ne afectează pe toți. Și atunci, așa cred că trebuie să vedem lucrurile. Suntem oarecum în situația de a răspunde pozitiv unor solicitări care așa, cumva, în termeni absoluți, vin din partea Statelor Unite, dar sunt legate de o chestiune care ne va afecta în mod foarte direct și care nu are aceeași conotație de potențială agresiune asupra Iranului. Deci nu, nu este ca și cum susținem războiul cu armament, cu militari. Din această decizie strict pe care o ia România, eu nu deduc că există un mare risc ca România să ajungă să trimită militari în Iran. Deci, în niciun caz”, susține George Jiglău.























































