Exclusiv Cum l-a forțat UE pe Trump să-și înghită amenințările privind Groenlanda: „Nu se prea pune nimeni cu Uniunea Europeana”

Trump a renunțat aproape peste noapte atât la amenințările cu privire la o intervenție militară în Groenlanda, cât și la amenințarea cu tarife impuse unor țări europene. Experta în securitate Iulia Joja spune că argumentul decisiv a fost scăderea bursei americane.

Trump și-a înghițit la Davos amenințările cu armata și cu tarife. FOTO: Captura video

Într-un discurs susținut, miercuri, la Forumul Economic Mondial de la Davos, Trump a spus că nu va folosi forța militară pentru a prelua controlul Groenlandei, deși a insistat că SUA ar trebui să aibă un rol important acolo din motive de securitate.

La câteva ore după întâlnirea cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, Trump a anunțat că nu va impune tarifele de 10 % asupra importurilor din opt țări europene (Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Olanda și Finlanda), care fuseseră planificate să intre în vigoare de la 1 februarie ca presiune pentru a obține susținerea lor privind Groenlanda. Această amenințare fusese intens criticată de aliați și a provocat tensiuni transatlantice.

Trump a afirmat că, după o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, SUA și aliații au pus bazele unui cadrul al unui viitor acord privind Groenlanda și regiunea arctică. El a spus că acest acord, dacă va fi finalizat, ar fi benefic pentru SUA și pentru toate națiunile NATO, și a folosit asta ca motiv pentru a renunța la tarifele planificate.

Trump a declarat că negocierile privind detaliile mai precise ale acestui acord continuă, inclusiv discuții legate de un sistem de apărare antirachetă numit “The Golden Dome”, care ar implica Groenlanda. El a sugerat că partea americană ar putea obține acces extins și important strategic fără a preciza exact cum se va realiza acest lucru.

Chiar după ce a renunțat la tarife și la forța militară, Trump a reiterat că consideră Groenlanda esențială pentru securitatea națională și globală și că SUA vrea „control total/accese extinse” asupra insulei într-un mod negociat.

„Nu a fost așa o mare surpriză faptul că Statele Unite au făcut poate unul-doi pași înapoi, pentru că asta impunea economia”

Iulia Joja, analistă de politică externă la Washington, cadru didactic la Universitatea Georgetown și cercetătoare la Middle East Institute, explică pentru „Adevărul” ce a determinat schimbarea discursului președintelui american cu privire la Groenlanda.

„În ceea ce privește subiectul Groenlanda, nu a fost așa o mare surpriză faptul că Statele Unite au făcut unul-doi pași înapoi, pentru că asta impunea economia. Bursa de valori a Statelor Unite este în ultimele zile, pe fondul amenințărilor de ruptură a NATO, a controverselor privind Groenlanda și așa mai departe, în cel mai jos punct în care s-a aflat de multe luni de zile”, a susținut Joja.

Președintele Statelor Unite, spune experta, nu are ca prioritate publicul european, cel al Groenlandei sau publicul internațional. „Prioritatea lui este publicul american, iar publicul american, consumatorul american este strâns legat de bursa de valori și bursa de valori a aratat rău în aceste zile.”

Într-adevăr, Washington Post titra, zilele trecute: „În jurul datei de 20 ianuarie 2026, piețele americane au scăzut semnificativ după ce președintele Donald Trump a amenințat cu impunerea de tarife comerciale asupra unor aliați europeni ca răspuns la opoziția față de planurile sale privind Groenlanda. În acea perioadă indicii S&P 500 a scăzut peste 2 %, Dow Jones aproape 1,8 %, Nasdaq aproximativ 2,4 %.”

După ce Trump a anunțat că nu va introduce tarife și că s-a ajuns la un „cadru de cooperare” legat de Groenlanda, piețele s-au redresat puternic: S&P 500 a urcat aproximativ 1,16 %, Dow Jones cu peste 1,20 %, Nasdaq a crescut în jur de 1,18 %.

„Președintele Statelor Unite nu vorbește cu lumea. Efectul asupra publicului din Europa este unul secundar neintenționat. Nu are nicio importanță pentru comportamentul alegătorilor, al preferințelor politice din Statele Unite ce gândesc românii, japonezii sau nemții. Președintele Statelor Unite în general și în mod special acest președinte face politică în raport cu propria populație, cu propriii alegători pentru care economia este cea mai importantă. În acest context, bursa de valori nu a reacționat deloc bine la aceste tensiuni și la această lipsă de securitate, deci era de așteptat ca Trump să facă unul-doi pași înapoi”, a explicat analista de securitate.

De ce nu răsuflăm ușurați cu privire la Groenlanda?

Întrebată în ce măsură va renunța Trump la o preluare mai mult sau mai puțin ostilă a Groenlandei, Joja a susținut: „Nu cred. A zis că renunța la ideea de preluare militară. Răsuflam liniștiți doar pe moment. De ce? Ca să o citez pe purtătoarea de cuvânt a Casei Albe: „Doar președintele Statelor Unite știe ce are de gând să facă”. Și atunci... faptul că ne-a asigurat acum că nu va fi o intervenție militară nu este o garanție pentru ce se va întâmpla peste câteva luni.”

În contextul Ucrainei, de nenumărate ori și-a schimbat punctul de vedere. Acum o săptămână, reamintește profesoara, când subiectul zilei era Iranul: „Președintele Statelor Unite a adresat mesaje protestatarilor iranieni, încurajându-i să iasă în stradă și să-și riște viața. Au murit mii, dacă nu zeci de mii de oameni, pentru că președintele Trump i-a asigurat că ajutorul este pe drum și ajutorul nu a mai venit. E vorba de viețile oamenilor. Și asta s-a întâmplat acum o săptămână și de aceea spun, nu ar fi rațional, nu ar fi precaut să excludem acest scenariu doar pentru că Trump a zis acum ceva. Să nu uităm că avioanele erau în aer în Iran și președintele și-a schimbat punctul de vedere”.

Întrebată dacă reacția bursei americane a venit și ca urmare a reacției ferme a europenilor, Joja a arătat: „E o întrebare foarte bună. Bursa e formată tot din oameni și bursa reacționează la incertitudine sau la un nivel mai mare de incertitudine”. Ea exemplifică cu războiul de 12 zile din Orientul Mijlociu sau cu situația din Venezuela, de acum câteva săptămâni: „În aceste situații ne-am pus întrebarea cum de prețul petrolului a rămas atât de stabil. Pentru că gradul de incertitudine nu era suficient încât să destabilizeze atât de mult bursa. Acum, gradul de incertitudine a fost mult mai mare.”

Diferențele constau în faptul că relația comercială dintre Uniunea Europeană și Statele Unite este cea „mai importantă, cea mai amplă, ceа mai puternică relație economică din lume. În timp ce noi vorbim, pe parcursul unui minut, are loc comerț între cele doua părți ale Atlanticului în valoare de zeci de milioane.”

În această situație, spune experta, bursa nu avea să știe cum vor reacționa europenii, pentru că deciziile urmau să fie luate după discuțiile de la Davos și după Consiliul European care are loc joi, la Bruxelles.

„Bursa a reacționat puternic în Statele Unite”

„Această întâlnire de joi, ar putea avea consecințe ample cu un instrument, așa-zisa bazooka fiscală, care ar costa Statele Unite până la 100 de miliarde și acesta nu este singurul instrument. La începutul lunii februarie expiră moratoriul Uniunii Europene cu privire la suspendarea taxelor impuse de UE ca reacție la taxele stabilite de Trump în urmă cu un an”, explică ea. Uniunea Europeană își pregătise tarife reciproce, dar a renunțat la acestea, pentru a nu escalada. „Dar acum, în următoarele două săptămâni, Uniunea Europeană trebuie să decidă dacă continuă moratoriul sau dacă impune tarife reciproce în raport cu cele inițiale ale SUA, de 15%. Aceste două elemente plus toate celelalte posibilități ne arată că UE are capacitatea economică de a lovi rău de tot UE, de a purta un război comercial de succes împotriva Statelor Unite”, explică Joja.

În acest context și luând în considerare aceste elemente, bursa americană a reacționat, a concluzionat Joja. „Bursa a reacționat puternic în Statele Unite și s-au văzut efectele până la bursa din Japonia”.

„Nu se prea pune nimeni cu UE din punct de vedere economic. Nici China, nici Statele Unite, nici alți actori”

Întrebată dacă UE a ajuns, în sfârșit, să vorbească pe aceeași voce și acest lucru a fost sesizat pe burse, experta a arătat „Uniunea Europeană are capacitatea structurală să vorbească cu o voce economică foarte puternică. Nu se prea pune nimeni cu Uniunea Europeana din punct de vedere economic. Nici China, nici Statele Unite, nici alți actori.”

Apoi, UE marchează câștiguri importante cu acordul Mercosur. În plus, Marea Britanie și Canada fac demersuri pentru o apropiere de Uniunea Europeană, iar Uniunea Europeană este în pline negocieri pentru un acord cu India, care înseamnă o piață uriașă.

„Toate aceste chestiuni consolidează puterea economică enormă a Uniunii Europene prin piața unică. Deci, din acest punct de vedere, răspunsul la întrebare este afirmativ, și Statele Unite nu prea știu ce le așteaptă, pentru că nu înțeleg cum funcționează piața unică ca un singur actor. Că nu poți să divizezi, decât prin anumite subterfugii foarte dificile europenii din punct de vedere economic”, arată Joja.

Rusia a reușit să divizeze UE, arată ea: „În loc ca UE să-și găsească vocea pentru a negocia un preț unic la gaz înainte de războiul pe scara largă din Ucraina, și au lăsat Rusia să divizeze UE, creând o situație în care la un moment dat Polonia, care are un PIB mult mai mic decât cel al Germaniei, plătea de trei ori mai mult pentru gaz decât Germania pentru gaz”.

Problema este că deși din punct de vedere economic Uniunea Europeană e foarte bine dezvoltată, din punct de vedere politic și geopolitic nu este. „În asta stă dificultatea de a avea o voce puternică și cumva președintele Statelor Unite a punctat acest lucru, această slăbiciune. Realitatea este că Statele Unite au abandonat Ucraina, se consideră putere neutră care încearcă să negocieze o înțelegere, un tratat de pace și așa mai departe. Deci nu mai susțin economic și financiar Ucraina. Asta a fost parte din campania președintelui Trump. Nu mai susține Ucraina. Deci a rămas totul în brațele Uniunii Europene”, detaliază Joja.

Din cauza lipsei de voință politică a Uniunii Europene, suntem într-o situație, spune experta, în care Uniunea Europeană se laudă că reușește să dea pe un an și ceva de zile, suma de 90 de miliarde de euro, sumă care reprezintă aproximativ jumătate din nevoile Ucrainei. „Și acum suntem într-o situație pe care a punctat-o președintele Trump de eșec al Uniunii Europene în ceea ce privește capacitatea ei de actor politic și de autoapărare.”

Experta arată că într-un interviu din Times cu primarul Kievului, acesta confirmă că 600.000 de oameni au părăsit Kievul în luna ianuarie. 

„Riscul pentru Uniunea Europeană dintotdeauna și de acum din ce în ce mai accentuat pe fondul propagandei este ca războiul să ducă la valuri ample de noi de refugiați dintr-o țară enorm de mare precum Ucraina pentru criteriile Uniunii Europene”, arată experta.

Acest val de refugiați care se anunță este responsabilitatea UE.

„Există riscul să se răspândească niște boli din cauza problemelor de electricitate, căldură, lumină și așa mai departe. Ei bine, pe fondul în care Statele Unite și-au luat mâna de pe această chestiune, pe fondul în care Uniunea Europeană este una dintre cele mai prospere regiuni din lume, și cu o capacitate economică atât de amplă, această situație din Ucraina reprezintă un eșec total al Uniunii Europene din punct de vedere politic”, a concluzionat Iulia Joja.