Rachete pline cu apă și silozuri defecte. Xi Jinping face curățenie în armată în timp ce pregătește trupele pentru Taiwan

În vestul Chinei, silozurile de rachete nucleare ar trebui să poată fi activate printr-o simplă apăsare de buton, lansând arme capabile să atingă Statele Unite.

Președintele Chinei Xi Jinping vrea o armată modernă/FOTO:X

Însă, potrivit unor informații de la serviciile de informații americane publicate în 2024, materialele folosite la construirea lor erau prea grele, iar unele rachete erau, surprinzător, pline cu apă în loc de combustibil.

Scandalul — sau cel puțin o parte din el — l-a determinat pe președintele Xi Jinping să elimine întreaga conducere a Forțelor Rachetelor, divizie a Armatei Populare de Eliberare (PLA) responsabilă de descurajarea nucleară a Chinei, în lunile care au precedat publicarea informațiilor.

Această curățenie face parte dintr-un efort masiv de combatere a corupției în rândul militarilor chinezi. De la preluarea puterii, în urmă cu 14 ani, Xi a destituit sute de ofițeri și a inițiat procese penale împotriva unora dintre cei mai influenți membri ai armatei, scrie The Telegraph.

Săptămâna trecută, campania l-a vizat și pe generalul Zhang Youxia, cel mai înalt comandant în uniformă din PLA și fost prieten din copilărie al președintelui.

Modernizare și disciplină politică

Experții spun că, dincolo de eradicarea corupției, Xi urmărește transformarea PLA într-o forță militară modernă, capabilă să invadeze Taiwanul până în 2027 și să rivalizeze cu Statele Unite până în 2049.

„Dimensiunea și amploarea acestei epurări sunt uluitoare”, a declarat Jonathan Czin, fost analist CIA pentru China. Neil Thomas, de la think tank-ul Asia Society, a explicat că președintele a construit un „aparatu disciplinar politic mult mai extins, în jurul campaniei anti-corupție inițiale, care vizează și lipsa de loialitate, incompetența și alte eșecuri în implementarea politicilor lui Xi”.

Cazul generalului Zhang sugerează că epurările depășesc simpla curățenie administrativă. Publicația PLA Daily a acuzat că el „a călcat în picioare sistemul de responsabilitate al președintelui”, o referire la campania lui Xi de a impune loialitate totală față de funcția sa de președinte al Comitetului Militar Central (CMC), organismul care coordonează strategia și operațiunile PLA.

Detaliile exacte rămân neclare. Zhang a fost acuzat că ar fi divulgat secrete nucleare americane, iar zvonurile sugerează că ar fi contestat calendarul planificat de Xi pentru o eventuală invazie a Taiwanului. Discursurile sale recente au evidențiat importanța programelor de instruire care ar fi întârziat traversarea complexă a strâmtorii Taiwan, precum și principiul „conducerii colective” în PLA.

Corupția ca instrument și amenințare

În prezent, corupția pare a fi singurul obiectiv pe care CMC îl poate combate. Epurările lui Xi au redus comitetul la doar doi membri: el însuși și Zhang Shenmin, responsabilul anti-corupție.

Analiștii avertizează însă că această curățenie radicală ar putea diminua expertiza necesară pentru sarcini de bază, dar Xi rămâne concentrat pe obiectivele strategice: o eventuală reunificare a Taiwanului, preferabil prin mijloace politice, dar cu opțiunea militară pregătită.

„Vrea ca armata să fie pregătită și nu ezită să fie necruțător cu PLA pentru că e concentrat pe obiectivele fundamentale”, explică Czin. Christopher K Johnson, alt fost analist CIA pentru China, subliniază că epurările nu sunt doar pentru consolidarea poziției lui Xi, ci reflectă enervarea președintelui pe generalii care „nu fac ceea ce trebuie la timp”.

Armata redimensionată și modernizată

Campania de epurare și investițiile masive în armată au transformat PLA într-o forță aproape de nerecunoscut. Sub Deng Xiaoping, armata era implicată în afaceri comerciale și opera bani guvernamentali în economie, iar corupția era răspândită. Xi a redus armata cu 300.000 de militari, a reorganizat structurile de comandă și a investit într-o flotă de dimensiuni globale, o forță aeriană de top și un arsenal de rachete în creștere rapidă.

Bugetul oficial este de 250 de miliarde de dolari, dar analiștii cred că suma reală este mai mare, multe cheltuieli fiind nepublice. Campania anti-corupție a permis în același timp menținerea modernizării militare, evitând ca corupția să submineze programul strategic.

„Corupția există și e răspândită, dar modernizarea militară este impresionantă”, concluzionează Czin. În noiembrie, Xi a demis nouă generali, inclusiv șapte responsabili de teatrul de operațiuni din Est, cel care coordonează Taiwanul. Luna următoare, a ordonat cele mai mari exerciții militare de până atunci în jurul insulei.

Pe scurt, drumul poate fi dificil, dar destinația rămâne neschimbată: o armată modernizată, disciplinată și pregătită pentru orice scenariu legat de Taiwan și poziția globală a Chinei, subliniază The Telegraph.