Implicațiile dezastrului de la Glodeanu Sărat. „Asigură doar serele. Iar noi am fost prea săraci să facem cu firmă autorizată”
0Solariile de pe zeci de hectare au cedat sub greutatea zăpezii, la Glodeanu Sărat. Legumicultorii s-au apucat acum să reconstruiască, dar pagubele sunt imense. În joc este inclusiv hrana pe care s-au angajat s-o furnizeze în magazine.
Zăpada cum n-au mai văzut în ultimii 20 de ani i-a lăsat pe zeci de legumicultori din Glodeanu Sărat, județul Buzău, cu pagube care însumate se ridică la milioane de lei. A fost atât de mare cantitatea de omăt, căzută într-un timp foarte scurt, încât nici cele mai rezistente structuri n-au rezistat. Solariile construite în câmp au avut cel mai mult de suferit, astfel că peste 120 de legumicultori sunt în situația de a reface spațiile protejate pentru a putea să înființeze culturile de legume. Unii, puțini, e adevărat, au rămas și fără folie și structură, dar și fără cultură, pentru că reușiseră să planteze.
„Reparăm în urgență și la vară dăm jos de tot structurile și le refacem”
Claudiu Breazu este printre legumicultorii puternic afectați de cele două episoade de ninsoare înregistrate la câteva zile diferență.
„Cam 80% dintr-un hectar jumătate. Un singur modul mi-a rămas neafectat, adică afectat foarte puțin, 10%. Până acum niciodată nu mi s-a întâmplat, din 2004, vorbesc de 22 de ani de când sunt aici și cultiv. Mai ales structurile de lemn au fost foarte-foarte rezistente. Sunt ele mai inestetice, dar sunt foarte rezistente. Tura aceasta și ele au cedat ”, a spus Breazu, pentru „Adevărul”.
În 2011, își amintește legumicultorul, au fost zăpezi chiar mai mari, au avut troiene de 4 – 5 metri, doar că zăpada nu a fost atât de grea zăpada. „Foarte multă apă, foarte multă”, adaugă legumicultorul.
Avea în solarii viță de vie, o cultură înființată în ultimii ani, pe care o exploatează în paralel cu legumele. „Doar viță de vie aveam, acum urma să plantez roșiile și castraveții. Vița de vie este un hibrid care mergea în seră și în solarii, e afectată. Cu toate că rezistă, problema este că nu mai am cum să lucrez, până refac structura”, a mai spus Claudiu Breazu.
Șase solarii au avut mult de suferit. Sunt solarii construite în câțiva ani, în funcție de cum și-a permis financiar să-și extindă ferma.
„Problema este că noi le-am făcut în timp. Nu sunt făcute pe fonduri europene, sunt făcute exact cum am putut. Am făcut 2.000 m. p., am mai făcut 4.000 m.p., am mai făcut 1.000 m.p., în funcție de ce buget am avut. Gândiți-vă că la suprafața asta am ajuns după 20 de ani. N-am avut din prima. Am început cu 1.500 de metri. Le-am stricat pe acelea, am făcut alte structuri mai rezistente”, a precizat legumicultorul.
Din familia sa este primul legumicultor, însă în Glodeanu Sărat sunt familii care fac de generații întregi același lucru.
Claudiu Breazu le răspunde și celor care l-au criticat, în special cei din mediul online, că a avut structurile acoperite pe timpul iernii.
„Dacă structurile astea n-ar sta învelite, cum am produce în ele? <Este normal să fie învelite>, mă întrebau? Este normal. Sunt structuri care au rezistat, dar au fost 2 metri de zăpadă foarte grea. De exemplu, acum am un utilaj să desfac drumurile ca să pot să lucrez, să repar, fiindcă trebuie neapărat să plantez. Lucrez cu un utilaj cu cupă, și e greu, pentru că zăpada este foarte grea. Am zăpadă și de doi metri între solarii. Aducem echipele să repare, de exemplu astăzi am reparat toată ziua. N-avem ce să facem, trebuie să reparăm, ca să dăm drumul la căldură, să plantăm. Reparăm în urgență și la vară dăm jos de tot structurile și le refacem, pentru că nu mai rezistă al încă o iarnă. Toate au cedat, și cele pe structură de lemn și cele pe structură de fier. Fierul a cedat... E mult mai slab. Am un coleg, cu solarii construite cu firmă, 1,8 hectare, n-a mai rămas nimic, la mine tot a mai rămas ceva. Daună totală. Tot la noi în zonă”, a mai spus Breazu.
Certați aprig pentru faptul că nu-și asigură solariile, legumicultorii spun că nu găsesc firme care să accepte să facă asta. „Nu ni le asigură nimeni. Nu asigură decât serele. Și serele sunt făcute cu firme autorizate. Iar noi am fost prea săraci să facem cu firme autorizate, vreți să vă mint?”, a mai spus Breazu.
„Sunt învelite mereu iarna”
O altă acuză care li se aduce legumicultorilor este aceea că încearcă să „păcălească” natura, începând plantatul din ce în ce mai devreme. „De 20 de ani le am învelite iarna. O dată la patru, cinci ani dezvelim intenționat, să se umple cu zăpadă. La patru, cinci ani desfac câte un modul, prin rotație, câte unul, două în fiecare an. Le desfacem ca să ai apă și tot din zăpadă. Dar cine n-a avut și nu știe poate să vorbească. Și hai că le-am avut eu slabe, le-am avut unul, doi, dar 40% din structuri au cedat, de aici, din bazinul legumicol. Numai în Glodeanu Sărat sunt 170 de hectare de solar și în jur de 50 de hectare au probleme”, a mai spus Breazu.
Sunt familii cu tradiție în grădinărit, în Glodeanu Sărat, care practică legumicultura în spațiu protejat încă din vremea comunismului, mai spune Claudiu Breazu. Tot de pe atunci încălzesc o parte din spații. „N-am inventat noi nici roata, n-am inventat noi nimic. Sunt lucrurile pe care le făceau și părinții părinților noștri. Bunicul meu nu a avut, că a fost tâmplar, dar vecinii mei au avut și pe timpul lui Ceaușescu solare încălzite. Făceau flori, făceau legume. Nu aveau centrale performante ca acum, aveau o groapă săpată unde puneau centrala, mai jos, ca să urce apa caldă sus și venea înapoi în coborâre, dar tot era un sistem. Nu trebuia să dai curent electric, nu trebuia nimic, mergea apa din inerție. V-am spus, n-am inventat noi roata, era făcută deja”, a completat Breazu.
„Nu pot să stau, fiindcă la rândul meu am contracte”
Mai mulți legumicultori din Glodeanu Sărat sunt membri ai unei cooperative înființată de Claudiu Breazu, prin care livrează legume într-un mare lanț de magazine. În cooperativă sunt însă și legumicultori din Matca (Galați), din Călărași și din Olt, așa că speră să nu fie afectate contractele. „Sper să nu ne afecteze contractele. E doar Glodeanu Sărat afectat, dar restul bazinelor nu sunt afectate. Și noi ne vom reveni, nu vom sta. De exemplu, eu deja lucrez cu trei firme care o să trebuiască să vină să defrișeze și să monteze alte structuri. Nu pot să stau, fiindcă la rândul meu am contracte. Adică nu este timp. Dacă e nevoie, vom face rate la bănci, ferma trebuie refăcută, nu e cale de mijloc, nu știm să facem altceva. Noi de aici ne asigurăm existența, chiar dacă ne este greu, chiar dacă n-am avut prețuri. Că de-aia ne este foarte greu, fiindcă venim după doi ani critici. 1.500 euro la 1.000 m.p. (nn. red. - spijinul e minimis) a fost nimic. Gândiți-vă că investițiile sunt colosale, noi nu suntem cultura mare. Cu ce înființează ei 200 de hectare cultura mare, noi înființăm 1 hectar de seră, sunt costuri infernale. Dar n-am fost niciodată ajutați, în afară de acel program de minimis”, a mai spus Breazu.
Legumicultorul estimează paguba la aproape 100.000 euro, structurile care trebuie refăcute plus folia. A înștiințat primăria de pagubele suferite, pentru a se face constatări care să fie anunțate Direcției Agricole, dar nimeni nu știe dacă și când ar putea primi vreo mână întinsă din partea statului. Costurile în schimb trebuie să le facă acum. Cum nu este vorba de inputuri (unde mai sunt păsuiți), cheltuiala va trebui făcută cu banii jos, bani pe care, dacă nu-i au, fermierii îi vor împrumuta.
Pe de altă parte, sunt în joc livrări serioase la care s-a angajat prin contract, pentru că este cel mai mare fermier din cooperativă care livrează tomate către lanțul de supermarketuri, între 200 și 500 tone pe an. Se adaugă la acestea și castraveții, dar și strugurii obținuți în solar, care se coc încă din iunie.
„Sunt în jur de 120 de fermieri afectați”
Primarul localității Glodeanu Sărat a confirmat pentru „Adevărul” că numărul fermierilor afectați a trecut de 120. Doar până vineri, în situația transmisă către Direcția Agricolă, numărul depășise 110, iar între timp au mai venit. Este vorba de solarii care se întind pe aproximativ 50 de hectare, deși nu au fost afectate în același grad. „Nu sunt mulți, dar un 10% deja plantaseră. Mulți trebuia să planteze. Cele din câmp au fost cele mai afectate. S-a dus zăpada la doi metri și ceva, de-abia astăzi am reușit să ajungem, am adus un utilaj mai mare”, a spus primarul Marin Rusu. Oamenii au sacrificat folia pentru a salva structura, acolo unde acest lucru a fost posibil, însă chiar și așa pagubele sunt enorme.
„În 2012 am mai avut o situație grea. Atunci câteva zile n-am avut nici lumină, au căzut stâlpii de la Căldărușanca până la Pitulicea. Și în 2017 a mai fost ceva, dar nu ca acum. Și acum au fost două reprize. Prima dată zăpadă multă, grea, iar acum vânt puternic”, a precizat primarul.
Cât despre asigurarea solariilor, și primarul este categoric: „Nu, nu le asigură nimeni. Pentru că nu au fundații, nu au..., nu vor să le asigure. Avem foarte puține sere, vreo două, cu sticlă. Dar asta-i natura, nu poți să te joci. Iarnă ca asta nu am mai avut de vreo 10 ani”, a mai spus primarul.
Fermierii au avut la dispoziție destul de puțin timp să anunnțe primăria despre pagubele suferite, astfel încât informația să și ajungă la Direcția Agricolă.
„Eu am ținut legătura cu domnul director de la Direcția Agricolă. A trebuit să ne și grăbim, că avem doar 48 de ore până transmitem cererile. Am trimis vineri o parte, ce a fost din primul episod. Și astăzi, cei cărora le-a rupt vântul folia doar. Am făcut dosare cu poze, fiecare a venit cu pozele, le-am încărcat la primărie și le-am pus în spate la cerere, ca ei să meargă mai departe, către minister, cred”, a mai spus primarul.
Se încarcă comentariile...
