De la șoimi și coioți la drone autonome: China își pregătește armata pentru războaiele algoritmilor

Armata chineză își accelerează eforturile de a integra inteligența artificială în noile forme de luptă, mizând pe roiuri de drone și sisteme autonome inspirate din comportamentul animalelor. De la șoimi care își aleg prada până la coioți sau furnici care acționează coordonat, natura a devenit sursă de inspirație pentru cercetătorii militari din China în încercarea de a transforma câmpul de luptă într-un spațiu dominat de algoritmi.

Competiția strategică între SUA și China pentru supremația în domeniul in AI

Inginerii de la una dintre cele mai importante universități chineze cu legături directe cu armata – Beihang University – au dezvoltat un model de simulare a confruntărilor dintre roiuri de drone, bazat pe strategii de vânătoare observate la păsările de pradă. În cadrul unui test, dronele „defensive”, antrenate să identifice cele mai vulnerabile ținte, au reușit să neutralizeze complet un roi advers în doar câteva secunde. Rezultatul a fost suficient pentru obținerea unui brevet, unul dintre sutele acordate în ultimii ani instituțiilor afiliate Armatei Populare de Eliberare (PLA) pentru progrese în domeniul așa-numitei „inteligențe de roi”.

Această direcție de cercetare se înscrie în competiția strategică tot mai intensă dintre Statele Unite și China pentru supremația în domeniul inteligenței artificiale militare. Dacă în trecut cursa se purta în jurul armelor nucleare sau al rachetelor balistice, astăzi miza o reprezintă sistemele autonome capabile să ia decizii letale cu un minimum de intervenție umană.

Războiul viitorul condus de algoritmi

Într-un articol publicat în toamna anului 2024, un grup de teoreticieni militari chinezi descria viitorul războiului drept unul „condus de algoritmi, cu sisteme fără pilot drept forță principală de luptă și operațiuni de tip roi ca mod dominant de combatere”. Autorii comparau potențialul transformator al inteligenței artificiale cu cel al prafului de pușcă – invenție chineză care, în opinia multora de la Beijing, a fost valorificată militar mai eficient de alte puteri.

Experiența recentă a războiului din Ucraina a oferit un laborator real pentru astfel de tehnologii. Dronele au devenit arme-cheie, utilizate pentru recunoaștere, atacuri de precizie sau misiuni sinucigașe, iar dezvoltarea lor a fost accelerată de presiunea confruntărilor directe. În acest context, ideea roiurilor de drone capabile să copleșească apărarea adversă sau să epuizeze stocurile de muniție devine tot mai atractivă pentru strategi.

Pentru China, combinația dintre inteligența artificială și robotică oferă un avantaj suplimentar: capacitatea industrială. Fabricile chineze produc anual milioane de drone ieftine și relativ performante, un volum pe care Statele Unite nu îl pot egala. În timp ce Washingtonul produce drone în zeci de mii de exemplare, la costuri mult mai ridicate, Beijingul își poate permite să gândească tactici bazate pe cantitate, coordonare și sacrificabilitate.

Televiziunea de stat chineză a prezentat deja imagini cu sisteme capabile să lanseze zeci de drone simultan de pe camioane mobile, iar presa oficială a anunțat recent primul zbor al unei drone-mamă concepute să elibereze roiuri de aparate mai mici. În paralel, PLA a defilat cu „lupi roboți” – versiuni militarizate ale câinilor robot – despre care producătorii spun că ar putea fi conectați cu roiuri aeriene pentru operațiuni coordonate.

Dincolo de avantajele tehnologice, inteligența de roi oferă o soluție și unei vulnerabilități structurale a armatei chineze: lipsa experienței de luptă. PLA nu a mai purtat un război major de la sfârșitul anilor ’70, iar conducerea de la Beijing a exprimat în repetate rânduri neîncredere în capacitatea comandanților de nivel mediu de a lua decizii autonome pe câmpul de luptă. În acest context, transferul deciziilor către sisteme algoritmice pare, pentru unii strategi chinezi, o alternativă mai previzibilă.

Riscurile sunt pe măsura promisiunilor

Documente de achiziții militare analizate de cercetători occidentali arată un interes clar al PLA pentru scoaterea acestor tehnologii din laborator și testarea lor în condiții reale. De la drone dotate cu senzori radar pentru colectarea de date de antrenament până la sisteme de „război cognitiv” capabile să difuzeze deepfake-uri sau să utilizeze sunetul ca armă, ambițiile Beijingului depășesc cu mult simpla automatizare.

Totuși, riscurile sunt pe măsura promisiunilor. Specialiștii avertizează că sistemele autonome pot eșua în condiții reale de război, pot fi neutralizate prin război electronic sau pot lua decizii greu de înțeles chiar și pentru operatorii umani. Lecțiile din Ucraina, unde bruiajul face adesea imposibil controlul de la distanță al dronelor, au întărit însă convingerea PLA că autonomia completă este inevitabilă.

Un eventual conflict în jurul Taiwanului este frecvent invocat de analiști drept scenariul cel mai probabil pentru utilizarea pe scară largă a roiurilor de drone chineze. Într-o astfel de confruntare, acestea ar putea supraveghea spațiul aerian, identifica ținte și pregăti lovituri de precizie, îngreunând semnificativ operațiunile defensive ale insulei.

În paralel, cercetările chineze indică un interes crescut și pentru tehnologii de contracarare a roiurilor, semn că Beijingul ia în calcul atât ofensiva, cât și apărarea într-un viitor dominat de inteligența artificială.

Pe fondul acestor evoluții, apelurile la stabilirea unor reguli internaționale privind utilizarea AI în război se înmulțesc. Deocamdată însă, atât China, cât și Statele Unite par hotărâte să exploreze până la capăt potențialul militar al algoritmilor, înainte de a accepta orice formă de limitare. Într-o cursă în care tehnologia avansează mai rapid decât normele, viitorul războiului pare tot mai puțin controlabil.