VIDEO De la jurnalism la artă. Ilustraţii şi pandantive cu mesaj

Simona Pavel îşi doreşte să ilustreze o carte pentru copii. FOTO: Alexandru-Brăduţ Ulmanu

Mulţi oameni cumpără şi primesc calendare în preajma sărbătorilor. Simona Pavel şi le face singură. Velocalendarul 2013, lucrat împreună cu Andreea Toader de la skirtbike.ro, înfăţişează câte o bicicletă în acuarelă pentru fiecare lună a anului viitor.

Calendarele de birou şi de perete s-au vândut mai bine decât anul trecut, spune Simona, 26 de ani. O pictoriţă "în devenire", cum singură se descrie, ea face şi pictează pandative şi alte obiecte pe care le vinde în propriul magazin online.

Lucrează în casa familiei, undeva, aproape de Piaţa Sfântu Gheorghe din Bucureşti. În camera ei, un pat mic, cu ramă metalică, un birou, câteva rafturi şi o placă de lemn aşezată direct pe podea, care serveşte drept banc de lucru. La tot pasul dai de ilustraţii cu biciclete. Inclusiv o Coana Miţa. Simona stă pe vine şi foloseşte un făcăleţ ca să întindă pasta modelatoare, întocmai ca pe aluat. Îşi decupează apoi o bucată, cu ajutorul unei forme cum sunt cele pentru prăjituri, şi o lasă la întărit. După care o şlefuieşte şi se mută la birou, ca s-o picteze.

Tinerii artişti care vând - online şi la diverse evenimente - obiecte şi alimente confecţionate chiar de ei sunt tot mai vizibili în ultimii ani în Bucureşti şi alte oraşe mari din ţară. Simona Pavel lucrează sub brandul Simcute, inventat de prietenul ei, care i-a combinat numele cu englezescul "cute", pentru că, după cum mărturiseşte ea roşind, o consideră "drăguţă". Încearcă, însă, să se delimiteze de curentul "hand made" ("făcut manual"). Da, obiectele pe care le realizează acum, spune ea, au valoare utilitară, însă reprezintă mai degrabă proiecte artistice.

"Este vorba de o comunicare, până la urmă, comunici un mesaj", spune Simona, care a trecut, la un moment dat, de la jurnalism la pictură. Înainte transmitea mesaje prin cuvinte, acum se foloseşte de pensulă. Cum s-a petrecut tranziţia? S-a specializat în multimedia, ceea ce presupunea grafică, deci o doză de artă. "Fiind la un masterat Erasmus în Belgia am descoperit că-mi place mai mult să desenez, să pictez, să ilustrez".

Belgienii sunt pasionaţi de "BD-uri" - benzi desenate, povesteşte Simona.  A început să consume BD-uri la rândul ei şi şi-a spus că ar putea face şi ea aşa ceva, pentru că de mică avea "ceva" talent. Adaugă repede că nu crede în talent. "Talentul se cultivă".

Nu are educaţie artistică formală, cu excepţia unui curs de pictură început în urmă cu câteva luni, pe care nu a reuşit să-l ducă la capăt. A exersat, însă, câţiva ani, pentru că "exerciţiul e cel mai important", şi-şi propune să reia cursurile. A testat diverse materiale, a prins multe trucuri de la prietena sa Andreea Toader, care a ajutat-o să-şi descopere stilul - pe care încă şi-l finisează.

Pictează medalioane, broşe, cercei. Îşi confecţionează chiar ea pandantivele, dintr-o pastă care se întăreşte rapid la contactul cu aerul şi care poate fi uşor modelată în diverse forme. Un disc cu o vrabie zgribulită. Un fulg de nea încrustat pe un glob pentru bradul de Crăciun. Trei-patru case înghesuite unele în altele pe o broşă. O bicicletă pictată pe o inimioară.

Bicicleta este, de altfel, un motiv prevalent. Velocalendarul a debutat la sfârşitul lui 2011 în varianta poster şi a devenit tradiţie în această iarnă, când a căpătat şi o versiune pentru birou.

După ce s-a acomodat cu pasta modelatoare, acum încearcă diferite hârtii: de acuarelă, de culori de apă, "de tot felul". Cel mai mult i-ar plăcea să lucreze pe hârtie. Să picteze vederi, felicitări, tablouri, ilustraţii, "tot ce se poate". Pregăteşte un proiect despre Roşia Montană. Şi îşi doreşte să ilustreze o carte pentru copii.