VIDEO Adevărul Live: Ai aţipit vreodată la volan? Tulburările de somn pot fi de vină, spun specialiştii

Oana Deleanu şi Paul Moroşanu, la  Adevărul Live FOTO David Muntean

Mulţi dintre noi suferă de unele tulburări de somn extrem de periculoase fără măcar să ştie, atrag atenţia medicii. Află care sunt acestea şi ce înseamnă explorarea psihologică a viselor de la somnologul Oana Deleanu şi de la psihologul Paul Moroşanu, la Adevărul Live.

Sforăitul poate fi un semnal de alarmă pentru o afecţiune a somnului care ne pune viaţa în pericol: apneea în somn. Medicul pneumolog Oana Deleanu, preşedintele Secţiunii de Somnologie din cadrul Societăţii Române de Pneumologie, a explicat, la Adevărul Live, care sunt persoanele la risc şi cum putem depista această tulburare.

Cele mai importante declaraţii din cadrul emisiunii

În străinătate, somnologia devine o specializare de sine stătătoare, în timp ce la noi în ţară, cel mai adesea, oamenii ajung la somnolog cu ajutorul presei. Despre această specialitate nu se vorbeşte la facultate, dar la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“ se ţin cursuri, spune dr. Oana Deleanu.

Cele mai frecvente probleme de somn

Pe primul loc este insomnia. „Multe persoane vin la laboratorul de somnologie pentru a se trata de insomnie. Dar noi îi trimitem la psiholog. Însă românii refuză psihologul, cred că dacă nu primesc o pastilă sau o injecţie, nu sunt trataţi. A rămas încă percepţia negativă a psihologului în rândul românilor“, potrivit medicului Oana Deleanu.

Pe locul al doilea sunt problemele de respiraţie precum apneea în somn, care este de două feluri: obstructivă sau centrală. Cel mai adesea, problema apare la persoanele obeze, deoarece corpul lor nu se oxigenează suficient.

Somnul pacientului e afectat de microtreziri, adică nu poate să ajungă în fazele profunde ale somnului. Drept urmare, a doua zi se va trezi obosit, deşi el crede că a dormit liniştit timp de 8 ore. 

Portretul-robot al persoanelor cu apnee în somn

Este obez sau supraponderal, cu boli cardiovasculare sau pot fi persoane care au deformaţii faciale, iar de cele multe ori nu îşi dau seama că suferă de apnee în somn. La femei nu există manifestări similare cu cele ale bărbaţilor, dar ele devin mai irascibile.

Bărbaţii au apnee în somn de două ori mai des decât femeile.

Care sunt tulburările severe de somn de care poţi suferi fără să ştii

Când ar trebui să ne îngrijoreze circumferinţa gâtului

În momentul în care pacientul se întinde în pat, toţi muşchii gâtului colabează, deci si căile aeriene se pot închide. Patologic, această lipsă de oxigen trebuie să dureze zece secunde, după care pacientul îşi reia odihna, apoi au iarăşi parte de microtreziri.

Au fost realizate destul de puţine studii în acest sens, dar circumferinţa gâtului influenţează apariţia apneei. Femeile nci nu prea ştiu care este numărul lor la cămaşă, dar la bărbaţi o circumferinţă de peste 41 sau 43 arată un risc de apnee în somn, avertizează somnologul Oana Deleanu.

Conştient vs inconştient

„După ce lucrezi 12 ore, somnul nu se mai leagă bine, cred eu. Într-o abordare mai subtilă, acelaşi lucru se întâmplă şi cu gândurile noastre. Aş mai aduce în discuţie încă un lucru: relaţia conştient – inconştient. Diferenţa dintre preocupările conştiente şi preocupările noastre de a avea un somn odihnitor şi ceea ce este în spatele intenţiilor conştiente. Preocupările acelea care pot fi influenţate de o perioadă din viaţa persoanei sau de preocupările dintr-o parte a vieţii“, spune psihologul Paul Moroşanu.

Într-o situaţie în care un eveniment sau o stare se transpune până la nivel fiziologic, impactul mediului care a cauzat acel stres trebuie să fie investigat.

De cât somn avem nevoie

Mircea Eliade spunea că se lupta cu somnul încă din adolescenţă şi se pare că nu l-a doborât lipsa de somn, folosindu-şi nopţile la studiu, creaţie.  

În funcţie de metabolismul fiecăruia ne putem obişnui cu puţine ore de somn, ştiind că după aceea putem recupera. Ne dinamizăm 3-4 ore pe noapte, timp de 3-4 zile, pentru un scop, spune Moroşanu, 

„Pentru fiecare oră de somn pierdută avem nevoie de cel puţin 1-2 zile de somn pentru a recupera. Deci o noapte pierdută nu se va recupera în noaptea următoare. Există fenotipul long sleeper (Einstein dormea 13 ore pe zi) şi short sleeper (Napoleon şi Newton se mulţumeau cu 4-5 ore de somn). E o chestie reglată genetic de câte ore de somn are nevoie fiecare“, spune Oana Deleanu. 

Apneea şi accidentele auto 

Indiferent de motivele ei, deprivarea de somn duce la somnolenţă diurnă. Pacienţii care au apnee în somn prezintă un risc de 10 ori mai mare de a provoca accidente rutiere, spune somnologul. În Germania, 50% din accidentele rutiere sunt produse de sindromul netratat de apnee în somn.

Monotonia la volan este o cauză a accidentelor rutiere.  Atunci când plecăm la drum lung trebuie să nu avem o masă copioasă şi să ne odihnim corect înainte. 

La nivel european, se realizează un studiu al somnolenţei la volan, la care participă şi România. Poţi completa şi tu testul aici. Testul nu durează mai mult de 5 minute şi îi va ajuta pe specialişti să evalueze importanţa problemelor de somn în România. 

De asemenea, pentru a-ţi testa vigilenţa ca şofer poţi realiza acest test, care îţi măsoară, de fapt, viteza de reacţie.

Despre tratamentul apneei

„La sindromul de apnee în somn de tip obstructiv, fiind vorba de un obstacol mecanic, de închidere a căilor aeriene, ele nu pot fi deschise cu ajutorul unei pastile sau intervenţii chirurgicale. Şi atunci este nevoie de un aparat cu presiune, care la noi e confundat cu aparatul de oxigen, care doar îmbunătăţeşte aerul atmosferic cu oxigen. 

Acest aparat de presiune ia aer atmosferic şi îl suflă ca un vânt, cu o presiune care este titrată până când căile se menţin deschise. Scopul lui final este inclusiv să abolească sforăitul. Pentru oameni este greu să accepte psihologic aparatul, pentru că nu este sexi să dormi cu o trompiţă pe faţă noaptea.

Acest aparat constă în purtarea unei măşti pe faţă, care poate să lase urme, cu care durează cam trei luni să te obişnuieşti, te sperii, trebuie să-l scoţi de pe faţă când mergi până la toaletă, să-l pui din nou, să-l porneşti. Nu este la fel de comod ca atunci când iei o pastiluţă, însă, pe de altă parte, nu vorbim de reacţiile adverse ale medicamentelor administrate pe cale orală, care ajung în sânge. Este o chestie pur mecanică. Singurele reacţii adverse sunt că se mai scurge uneori aerul pe lângă mască , poţi să mai faci rinită, dar nu vorbim de efecte asupra ficatului “, spune Oana Deleanu despre aparatul CPAP.

„E foarte greu să-i spui cuiva că va trebui să poarte aparatul toată viaţa. E o traumă psihică, iar oamenii trebuie înţeleşi“, încheie somnologul.