Nu vă mai temeţi de grăsimile saturate! Untul şi carnea, demonizate pe nedrept

Toate recomandările din ultimii 40 de ani ale cardiologilor şi ale nutriţioniştilor privind consumul de carne grasă, de unt şi de brânză sunt puse la îndoială de un nou studiu. Mai mult, vestitele suplimente cu Omega 3 sunt absolut inutile.

Înlocuirea untului cu ulei de floarea-soarelui sau chiar de măsline, a caşcavalului cu migdale ori a cărnii de porc cu somon este o măsură total ineficientă pentru protecţia cardiovasculară. Aceasta este concluzia neaşteptată a celui mai nou studiu privind impactul grăsimilor asupra sănătăţii inimii şi a vaselor de sânge. Cercetarea publicată în revista de specialitate „Analele de medicină internă“ este, de fapt, o metaanaliză, adică o revizuire a datelor prezentate în 72 de studii realizate de-a lungul timpului, care au cuprins nici mai mult, nici mai puţin de 600.000 de participanţi.
Nici consumul de grăsimi saturate, care se regăsesc din belşug în unt, carne de porc şi în brânză, nu creşte riscul de infarct, accident vascular cerebral sau alte probleme de acest tip, la fel cum nici grăsimile nesaturate – din uleiurile vegetale şi din nuci – nu oferă o protecţie dovedită împotriva evenimentelor cardiovasculare fatale. Mai exact, cele 72 de studii analizate nu au oferit dovezi clare, incontestabile în acest sens, au constatat oamenii de ştiinţă de la Universitatea Cambridge, cei care au realizat metaanaliza.

Hamburgerul, la fel de bun ca somonul?

„Ceea ce trebuie să reiasă din studiul nostru este că nu grăsimile saturate sunt inamicii sănătăţii noastre cardiovasculare, nu de unt ar trebui să ne temem“, subliniază medicul Rajiv Chowdhury, coordonatorul metaanalizei şi epidemiolog cardiovascular la Universitatea Cambridge.

Sigur, aceasta nu înseamnă nici că specialiştii britanici încurajează consumul de carne grasă şi de hamburgeri, nici că nu ar trebui să mai mâncăm deloc grăsimi, de niciun fel, avertizează specialiştii. „Metaanaliza aceasta, oricât de revoluţionară ar fi, nu trebuie interpretată ca o undă verde pentru a mânca mai multe fripturi de porc sau mai mult unt. Abordarea aceasta în care o categorie de macronutrienţi este pusă la zid ar trebui să nu se mai regăsească în mentalitatea medicilor sau a pacienţilor“, spune profesorul de nutriţie şi epidemiologie Frank Hu, de la Şcoala de Sănătate Publică Harvard, citat de publicaţia „New York Times“.

Nu putem trage concluzia că un hamburger, plin de grăsimi saturate, este la fel de sănătos pentru sistemul cardiovascular ca somonul, bogat în acizi graşi Omega 3. „Problema cu metaanalizele este că analizează de-a valma factori care nu se pot compara între ei. Se compară, de fapt, studii care sunt făcute pe oameni bolnavi, la care s-au măsurat depozitele arteriale de grăsimi, mâncare şi aşa mai departe, dar la care nu se cunoaşte punctul de plecare. Sunt pline de erori aceste studii. Singurele cercetări corecte sunt cele în care se fac comparaţii pe oameni care au plecat de la acelaşi nivel, dar au ajuns în altă parte fiindcă au avut o altă dietă“, explică dr. Simona Tivadar, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice.

De altfel, şi cercetătorii de la Cambridge spun că aceste rezultate necesită confirmări ulterioare cu ajutorul unor studii corecte.

Dacă mănânci zilnic pâine cu unt, cu caşcaval şi cu salam de Sibiu şi apoi te aşezi în maşină şi la birou, cu siguranţă vei face boală cardiovasculară. Dar şi dacă mănânci o pungă de migdale sau pui în mâncare un litru de ulei de măsline“, spune Simona Tivadar, medic nutriţionist.

Omega 3, suplimente inutile

Alimentele bogate în acizi graşi Omega 3, precum şi suplimentele cu ulei de peşte sunt complet ineficiente în reducerea riscului de a suferi de boli cardiovasculare, arată acelaşi studiu, potrivit agenţiei Bloomberg. Cercetarea contrazice, aşadar, recomandările Asociaţiei Americane a Inimii, de exemplu, care recomandă consumul crescut de grăsimi polinesaturate Omega 3, care se găsesc în somon şi în alţi peşti graşi, şi Omega 6, din uleiul de floarea-soarelui şi din porumb, dar şi din unele seminţe şi nuci.

Astfel, metaanaliza cercetătorilor de la Cambridge se aliniază la noul val de studii din ultimele luni care infirmă orice beneficiu al suplimentelor cu vitamine, minerale şi acizi graşi. 

Cum ne protejăm, de fapt

Românii mănâncă foarte multe grăsimi. Şi este vorba, în special, de mezeluri, în cantitate foarte mare, de brânzeturi, care sunt tot surse majore de grăsimi, a observat medicul nutriţionist Simona Tivadar.

„Omul trebuie să înţeleagă exact asta: că trebuie să mănânce puţine grăsimi, de orice fel, că grăsimile trebuie corelate doar cu gradul de efort fizic şi cu vârsta. Unii au înţeles prosteşte că doar grăsimile nesaturate, vegetale, sunt bune şi că grăsimile saturate, animale, sunt rele. Şi-atunci au început să se îndoape cu migdale, alune, fistic, seminţe... Rezultatul a fost, evident, îngrăşarea, ceea ce înseamnă, inevitabil, boli cardiovasculare şi diabet ulterior“, subliniază medicul.

Recomandările nutriţioniştilor rămân, deocamdată, aceleaşi:

• Din proporţia mică de grăsimi aduse în dietă, trebuie să le favorizăm pe cele nesaturate (de origine vegetală).  
• Să le evităm cu orice preţ pe cele de tip „trans“, din uleiurile hidrogenate (margarinele industriale), din produsele de patiserie sau biscuiţi. „Grăsimile trans au particularitatea că se lipesc de artere mult mai uşor decât altele“, potrivit medicului Simona Tivadar.  
• Persoanele care nu fac mişcare, care petrec mare parte din zi pe scaun ar trebui să aibă o dietă „low fat“, dar şi fără zahăr.  
• Trebuie să corelăm consumul de grăsimi cu temperatura de afară: mâncăm mai multe grăsimi iarna, iar vara mult mai puţine.  
• Trebuie să ne ferim de merdenele, de pateuri, de foietaje, de parizer, prăjeli, conserve, salamuri şi crenvurşti, fiindcă toate acestea conţin peste 40% grăsime.  
• Dacă faci activitate fizică în aer liber, de exemplu mergi o zi întreagă la schi, poţi mânca şi pâine cu slănină, spune Simona Tivadar.

Citeşte şi:

5 lucruri pe care nu le ştiai despre grăsimea corporală

Mulţi dintre noi o detestă, dar nu toată grăsimea de pe corp este nocivă. De altfel, colăceii nu sunt cei mai periculoşi, ci ţesutul adipos care nu este la vedere ar trebui să ne îngrijoreze, spun specialiştii.