VIDEO În post, ar trebui să excludem uleiul de orice fel, recomandă medicul nutriţionist Simona Tivadar
0Mâine începe Postul Crăciunului, iar multe dintre produsele de post de pe piaţă sunt, de fapt, combinaţii de mai multe E-uri. Care sunt alimentele de post cu cele mai multe chimicale şi ce probleme de sănătate pot provoca am aflat de la invitaţii Adevărul Live: Sorin Mierlea, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, şi medicul nutriţionist Simona Tivadar.
Postul Crăciunului se vrea a fi o perioadă de „detoxifiere“ atât de păcate, cât şi de toxinele reale acumulate în corp de-a lungul anului, din cauza dietei haotice.
Dar consumând produse de post de pe piaţă acumulăm toxine, în loc să le eliminăm, fiindcă multe dintre ele conţin o varietate de aditivi. Sorin Mierlea, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor ne spune care sunt alimentele de post cu cele mai multe E-uri, iar medicul nutriţionist Simona Tivadar ne recomandă ce ar trebui să mâncăm în această perioadă pentru a ne menţine sănătoşi şi supli.
„Noi încercăm să analizăm diverse produse pentru ca fiecare cetăţean să ştie ce cumpără, ce consumă. Mai ales în ultima perioadă în care există foarte multe produse. Doar pentru pâine am identificat 81 de branduri. Este greu să verificăm 81 de tipuri de produse, aşa că aceste „radiografii“ pe care le facem noi îi ajută pe consumatori să decidă în cunoştinţă de cauză. Noi nu avem un asemenea exerciţiu de a citi eticheta, de a verifica documentul fiscal care certifică siguranţa produsului. Fără bonul fiscal este posibil ca magazinul să introducă produse necontrolate şi, automat, produse nesigure“, spune Sorin Mierlea.
În post, pentru aceste produse este bine să citim eticheta. Multe produse conţin zer praf, urme de lapte etc. Este un moment bun să începem să citim eticheta, să ne asigurăm că este un produs bun. Nu tot ce e etichetat „de post“ chiar este de post. Şi nu din rea-voinţă. Poate din greşeală, continuă preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorului.
„Noi putem lua atitudine, putem schimba ceva şi pentru cei care vin după noi, nu neapărat pentru noi. Agentul economic va deveni foarte interesat să asigure produse bune. Trebuie să fim siguri că am luat un produs bun, care să nu ne facă rău. Degeaba cumpărăm un cartof şi ulei certificate ecologic, dacă prăjim“, adaugă Sorin Mierlea.
Există o confuzie între vegetale şi sănătos. Nimeni nu se mai gândeşte la originile şi scopul postului. De mii de ani se folosesc grăsimi animale pentru gătit. Scopul postului a fost eliminarea acestor grăsimi de origine animală. Cea mai simplă cale, mi se pare mie, este de a scoate produsele animale de orice fel din dietă. Chiar şi în zilele în care este permis peştele, ţi se dă o proteină animală calitativă, însă cu o cantitate mică de grăsime, conform medicului nutriţionis Simona Tivadar.
Există modalităţi prin care o societate se protejează de abuzul de grăsime. La creştini, jumătate din an sunt zile de post. Dar au apărut margarinele vegetale etc. Dar toată lumea în post se ghiftuieşte şi se îndoapă de grăsime. Nu proteinele sunt cele cu probleme, ci grăsimile. De altfel, periodic vine dezlegarea la peşte, adaugă SImona Tivadar.
Orice substanţă pe acest pământ, într-o cantitate este medicament şi în alta otravă. Trebuie să conştientizăm acest lucru. Un pahar de Cola nu este foarte rău, dar doi litri este groaznic. Orice este într-o cantitate mare devine o problemă, spune şi Sorin Mierlea.
Sunt E-urile problema noastră în Post?
E iarăşi o problemă de cantitate. Până la urmă şi sarea este un E, spune Sorin Mierlea.
Vitamina C, un alt E, de exemplu, este un antioxidant, dar în cantitate mare devine pro-oxidant, adică face treaba pe dos, adaugă şi Simona Tivadar.
Oamenii ar trebui să încerce să mănânce mai mult mâncare gătită acasă. Poţi să faci o mulţime de lucruri de post la cuptor. Multe lucruri sunt la îndemână de cumpărat pe stradă cu grăsimi vegetale de proastă calitate, cu foarte mulţi acizi graşi, nu prea au nutrienţi şi când creierul face bilanţul de fapt, nu o să te simţi sătul, spune Simona Tivadar.
Abuzul de grăsimi este cel mai rău lucru din post, spune medicul nutriţionist.
Au apărut atât de multe produse de post, crenvurşti şi altele, care dau ideea şi gustul unui produs din carne, spune Sorin Mierlea.
Se schimbă chiar ideea de post. Ar trebui să mâncăm o mână de nuci, migdale. Chiar şi pentru cei care au o muncă activă. Îţi asumi acest lucru în post, adaugă şi Simona Tivadar.
Categoriile de oameni care n-ar trebui să ţină post
Bătrânii, dacă au anumite afecţiuni, ar trebui să verifice măcar cu medicul de familie. Cineva cu insuficienţă cardiacă sau renală, cei care sunt mari amatori de soia nu ar trebui să mănânce aceste produse. Oamenii supraponderali şi diabeticii ar trebui să fie atenţi cum administrează acest surplus de glucide. Copiii ar trebui să fie exceptaţi de la post, deoarece creşterea înseamnă o bună proteinizare, specifică medicul nutriţionist.
Dezlegarea la peşte nu este întâmplătoare în post, spune Simona Tivadar.
Dar trebuie să fim atenţi şi la ce fel de peşte cumpărăm, la cantităţi şi chiar la cum îl prepară. În momentul în care produsele alimentare sunt sigure şi se regăsesc la consum, ar trebui să avem încredere. Însă pot ajunge produse improprii în zone în care produsele sunt comercializate la limita legalităţii sau chiar ilegale, spune Sorin Mierlea.
Şi astăzi găsim în reclame sau în magazine, diferite „adevăruri“ care pot induce în eroare. „Sută la sută natural, certificat de..., garantat de...“. Citim eticheta şi vedem ce conţine. Aşa şi televizorul este natural, făcut din ingrediente naturale.
Supele instant, de exemplu, au tot felul de ingrediente care uşurează munca gospodinei. Dar trebuie să vedem cât de multă sare, ascunsă sub numele de condimente, conţine. Trebuie să fim mai atenţi, mai responsabili. Ce mâncăm este foarte important, aici nu intervine scuza că „n-am timp“, este vorba de sănătatea noastră. Hai să prevenim, în loc să mergem la medic după ce ne-am îmbolnăvit deja, continuă Sorin Mierlea.
Oamenii în vârstă sunt mai atenţi la sănătate, dar este posibil şi ca tinerii să se informeze de pe internet. Ar fi cazul să cumpărăm cu listă de cumpărături, să nu cumpărăm niciodată flămânzi, ca să nu ne mai simţim obligaţi să le mâncăm, ne sfătuieşte medicul Simona Tivadar.
Ce mâncăm în post
În post fiecare mănâncă ce doreşte şi ce-i place. Unii mănâncă orez, alţii foarte multă mămăligă, alţii cereale. Nu sunt mai valoroase unele produse de post decât altele, spune Simona Tivadar. Dar să avem grijă să mâncăm nuci, alune, pentru că nu avem aport de grăsime.
„Atenţie la cantitate!“, ne reaminteşte Sorin Mierlea.
În post n-ar trebui să bem sucuri. Nu-ţi dau senzaţie de saţietate, creierul nu înregistrează sucul ca mâncare, în schimb este o cantitate de glucoză care afectează organismul, spune medicul nutriţionist.
Nu contează ce mănânci, depinde ce faci în următoarele ore. Dacă îţi place să mănânci mămăligă cu tocăniţă de ciuperci la şapte dimineaţa, nu-i nicio problemă, numai să ai grijă ce faci după, trebuie consumate aceste calorii, specifică medicul nutriţionist. Ar trebui să se mănânce mai multă mămăligă, mai mult orez, mazăre, fasole... mai puţină pâine, conform Simonei Tivadar.
Dacă tot mâncăm pâine, să alegem o pâine care ne place, chiar dacă e cu coloranţi: să ne asumăm aportul de coloranţi, spune Sorin Mierlea
Acum este la modă uleiul de cocos, de proastă calitate, 50% grăsimi nesaturate... Nici nu vreau să mă gândesc cum peste cinci ani vom avea de zece ori mai multe infarcte decât acum, ne avertizează Simona Tivadar.
Tendinţa noastră, toamna, este să ne îngrăşăm puţin, să mâncăm fructe mai dulci, oleaginoase, ca nucile. Nu trebuie să ne îngrăşăm mai mult de 3% din greutate, însă trebuie să ne pregătim de toamnă, spune dr. Simona Tivadar.
Uleiul trebuie să fie prezent foarte puţin în dieta noastră. O altă legendă urbană este că uleiul presat la rece ne apără de cancer. Nimic nu ne apără de asta. Ar trebui să renunţăm să mâncăm produse din acestea cu tot felul de poveşti în spate. De ce nimeni nu specifică de care toxină ne apără alimentele astea care „luptă“ împotriva ei?
Putem folosi ulei, puţin, însă nu trebuie să ne amăgim că uleiul de măsline este cel mai bun din curtea grecului. Pe vremuri, dieta mediteraneană însemna măsline, nu ulei de măsline. Uleiul de măsline are mai mulţi acizi graşi decât uleiul de floarea soarelui, spune Simona Tivadar.
Cum ne pot îmbolnăvi produsele de post
Ziua mondială a diabetului – 14 noiembrie 2013
Diabeticii trebuie să discute cu diabetologul să vadă ce se întâmplă, dacă pot sau nu să ţină post. Nimănui nu-i strică puţin post, mai ales că ar trebui să piardă în greutate. Mulţi suferă de diabetul de tip II, adică diabetul gras, consecinţele lipsei de efort fizic, a exceselor acumulate.
Pentru noi, un motiv de îngrijorare este faptul că diabetul de tip II suferă o transformare: acum este o boală care se instalează între 18 şi 30 de ani. Se contrazice ce-am învăţat în facultate, aceasta era boala bătrânilor, spune medicul Simona Tivadar.
Ziua aceasta trebuie conştientizată şi de către cei care n-au diabet. Trebuie să prevenim boala şi trebuie să fim mai atenţi, mai responsabili. Orice fel de zile, stabilite la nivel mondial, ar trebui să tragă semnale de alarmă pentru cei care nu suferă de bolile respective. O zi în care putem să fim şi modele, adaugă şi Sorin Mierlea.
La fiecare 10 secunde se diagnostichează o persoană cu diabet. Ce ne aşteaptă este îngrijorător, conform medicului Tivadar.
O persoană bolnavă, indiferent de ce, este un cost pentru societate. Aşa că o persoană bolnavă este şi responsabilitatea societăţii, conchide Sorin Mierlea.
Citeşte şi:
Sorin Mierlea, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, nutriţionista Anamaria Iulian şi şefa Laboratorului pentru Chimia Alimentului de la Institutul de Bioresurse, Marta Zachia, au explicat, la Adevărul Live, ce amestecuri de chimicale se folosesc la prepararea unora dintre cele mai consumate alimente din România.
Cât de sănătoase sunt produsele bio
„Bio“, „organic“ sau „eco“ ar trebui să definească acelaşi tip de produse alimentare, şi anume pe acelea care nu au în conţinut mai mult de 5% ingrediente sintetice, chimice, hormoni şi care nu au deloc în compoziţie organisme modificate genetic. Precizarea „natural“ poate să ne inducă uşor în eroare, deoarece, practic, nu există nicio regulă cu privire la condiţiile necesare pentru a considera un produs drept „natural“.
26% din fructele, legumele, cerealele şi produsele de origine animală de pe piaţa din România, de producţie proprie sau importate, conţin reziduuri de pesticide. Citricele turceşti pot conţine chiar mai multe tipuri de substanţe toxice, potrivit unui raport al Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.