„Niciun creier nu poate rezista mult unui bombardament constant al cheagurilor microscopice“. Anticoagulantele ar putea reduce riscul de demenţă la jumătate

Bolile cardiace cresc riscul de accident vascular cerebral

Medicamentele anticoagulante ar putea oferi protecţie împotriva demenţei şi a accidentului vascular cerebral în cazul persoanelor care suferă de aritmie. Potrivit unui studiu suedez, pacienţii cu fibrilaţie atrială au un risc cu 48% mai scăzut de a dezvolta boli neurodegenerative dacă iau anticoagulante, comparativ cu pacienţii care nu iau.

Cercetarea publicată în „The Guardian“ şi preluată de agerpres.ro a analizat datele a peste 400.000 de pacienţi cu fibrilaţie atrială.

Deşi descoperirile nu pot dovedi cauza şi efectul, ele tind să arate că pastilele pentru subţierea sângelui protejează contra demenţei în cazul pacienţilor cu această boală. Fibrilaţia atrială creşte riscul de accident vascular cerebral şi favorizează dezvoltarea de cheaguri de sânge despre care unii experţi susţin că se pot forma în creier şi pot contribui la declanşarea demenţei.

„În postura de clinician ştiu că există pacienţi cu FA care au o gândire fatalistă când vine vorba de accidentul vascular cerebral. Fie se întâmplă, fie nu. Puţini pacienţi au o astfel de gândire cu privire la demenţă care, gradual, te face să-ţi pierzi minţile“, a declarat doctor Leif Friberg de la Karolinska Institute din Stockholm, care a contribuit la realizarea studiului.

„Niciun creier nu poate rezista pe termen lung unui bombardament constant al cheagurilor microscopice. Pacienţii probabil că vor să se agaţe pe o perioadă cât mai mare de cât mai multe dintre micuţele lor celule cenuşii. Pentru a conserva ceea ce au, cei diagnosticaţi cu FA ar trebui să aibă grijă să utilizeze anticoagulantele deoarece s-a dovedit că acestea protejează împotriva accidentului vascular cerebral şi, ceea ce indică acest studiu, par să protejeze şi împotriva demenţei“, a adăugat acesta.

Cercetătorii au identificat persoanele din Suedia care au primit diagnosticul de FA între anii 2006 şi 2014. Pe perioada monitorizării acestora, 26.210 pacienţi au fost diagnosticaţi cu demenţă.

Printre medicamentele prescrise pentru subţierea sângelui se numără warfarină, apixaban, dabigatran, edoxaban şi rivaroxaban. Efectul protector al acestora a fost cu atât mai mare cu cât tratamentul era început cât mai curând după diagnosticul de FA, au conchis cercetătorii.

Fibrilaţia atrială creşte riscul de cheaguri

Friberg a declarat că pacienţii ar trebui să înceapă să ia medicamentele cât de curând posibil şi să continue administrarea lor. „Medicii nu ar trebui să le spună pacienţilor să stopeze administrarea anticoagulantelor orale fără un motiv solid. Pacienţilor le-aş spune să nu întrerupă administrarea dacă medicul nu spune acest lucru“, a declarat el.

Studiul, publicat în „European Heart Journal“, nu a identificat nici o diferenţă în ceea ce priveşte prevenţia demenţei între warfarină, vechiul medicament utilizat pentru subţierea sângelui, şi anticoagulantele mai noi.

Potrivit profesorului Jeremy Pearson, director medical asociat la Fundaţia Britanică a Inimii (British Heart Foundation), accidentele vasculare cerebrale cauzate de un cheag care blochează vasele de sânge din creier „reprezintă o cauză majoră a demenţei, iar fibrilaţia atrială este un factor de risc important deoarece creşte riscul de formare a acestor cheaguri“.  

„Prin tratarea pacienţilor cu FA cu medicamente pentru subţierea sângelui este redus riscul atât de accident vascular cerebral cât şi de demenţă“, a subliniat Pearson.

Doctor Carol Routledge din cadrul Alzheimer's Research UK a declarat că descoperirile studiului „subliniază necesitatea investigării aprofundate a acestei asocieri“ şi a menţionat că „natura studiului ne împiedică să conchidem cu fermitate că anticoagulantele reduc riscul de demenţă“.