Factori care duc la apariţia coşmarurilor
0
Majoritatea oamenilor se confruntă la un moment dat în viaţă cu vise urâte sau adevărate coşmaruri, iar cauzele acestora, deşi nu sunt pe deplin desluşite de oamenii de ştiinţă, ar putea include stresul de peste zi, temperaturile extreme, ba prea cald, ba prea frig, mirosurile puternice din cameră sau alimentele picante savurate chiar înainte de culcare.
Dinţii care se clatină în gură, rătăcirea în sălbăticie, urmărirea de către o fiinţă cu chip inuman şi incapacitatea de a ţipa...sunt doar câteva dintre coşmarurile frecvente pe care le experimentăm şi de care ne amintim vag după trezire.
Creierul uman nu conteneşte să uimească tagma oamenilor de ştiinţă. Pe tărâmul viselor şi al coşmarurilor nu prea există loc de certitudine, mai ales că vastele studii realizate până în prezent nu au reuşit să descopere în întregime originea acestor trăiri resimţite în timpul somnului.
Poate că şi diversitatea acestor vise înfricoşătoare pune piedici savanţilor în descifrarea misterului.
Nimeni nu are vise sau coşmaruri identice, dat fiind faptul că individul percepe experienţa subiectiv. Există doar asemănări, ceea ce oamenilor de ştiinţă le face imposibil procesul de documentare.
Câteva ipoteze despre originea coşmarurilor există, însă puţine cercetări confirmă veridicitatea acestora şi modul de funcţionare al creierului. Cu toate acestea, există unele căi prin care putem evita sau, mai corect spus, putem încerca să evităm experienţa coşmarurilor.
Diferenţa dintre visele urâte şi coşmaruri
Potrivit PsychologyToday.com, coşmarurile sunt definite ca vise ce induc senzaţii puternice de frică, teroare, stres şi anxietate. Acestea se deosebesc de visele urâte prin faptul că provocă trezirea bruscă.
Persoanele experimentează de obicei coşmaruri în timpul somnului REM (Rapid Eye Movement), etapă a somnului caracterizată prin mişcări oculare rapide sub pleoapele închise. Din acest motiv, persoanele care au coşmaruri se pot trezi cu uşurinţă în timpul viselor.
Câţi oameni se luptă cu coşmarurile
Atât copiii cât şi adulţii au parte de vise urâte şi coşmaruri, chiar dacă iniţial acestea erau asociate mai degrabă cu copilăria. Se estimează că între 10 şi 50% dintre copiii cu vârste cuprinse între trei şi şase ani au coşmaruri. Procentul creşte până la 80 la sută în cazul copiilor între şapte şi nouă ani.
Un studiu de mare amploare, ale cărui observaţii au fost publicate ulterior de Institutul de Sănătate Publică din Statele Unite, arată că peste 85% dintre adulţi au avut cel puţin un coşmar în ultimul an, între 8-29% dintre respondenţi au coşmaruri în fiecare lună iar între 2-6% din participanţi se confruntă cu coşmarurile seară de seară.
Coşmaruri care ne leagă
Deşi suntem unici şi trăim experienţe diferite, dacă întrebi un grup de persoane care a fost ultimul coşmar, vei avea parte de o surpriză. Acţiunea din timpul coşmarurilor nu este foarte diversificată.
O cercetare făcută în 2014 de oamenii de ştiinţă de la Universitatea Montreal arată că agresiunea fizică este cel mai des întâlnită temă în coşmaruri, urmată de moarte, boală şi ameninţare.
Un alt aspect interesant observat de savanţi a fost că bărbaţii au coşmaruri ce implică dezastrele naturale şi războaiele, în timp ce femeile experimentează mai des coşmaruri ce au la bază conflicte interpersonale.
Teme similare au fost identificate şi într-un studiu al experţilor germani: căderea de la înălţime, urmărirea, paralizia, întârzierea la o întânire sau la job şi moartea unui membru al familiei sau al unei persoane apropiate.
Un lucru este cert: de ambele sexe s-a constatat că sentimentele ce au rezultat în urma coşmarurilor au fost frica, tristeţea, confuzia şi dezgustul.
Cu toate că nu există o legătură de tip cauză-efect demonstrată ştiinţific, cercetările sugerează că relaţiile, activităţile zilnice, anumite medicamente şi traume pot avea o influenţă majoră în apariţia coşmarurilor.
Posibile cauze ale coşmarurilor
Multe persoane au coşmaruri care includ aspecte din viaţa de zi cu zi, cum ar fi un examen, o datorie, job-ul, gătitul sau oricare altă acţiune repetitivă, iar stresul, frica, îngrijorarea ori certurile nu fac decât să amplifice senzaţia din timpul somnului.
Stresul şi anxietatea nu sunt percepute neapărat ca griji permanente. Aceste probleme sunt reţinute în subconştient şi atunci când ne confruntăm cu situaţii noi, când nu ne iese un proiect, când dormim prea puţin dar şi în cazul în care apare un eveniment major de natură negativă, cum ar fi divorţul sau decesul unei persoane apropiate.
Pe de altă parte, anxietatea este frecvent un factor declanşator al coşmarurilor. Acest lucru a putut fi observat în cadrul unui studiu pe sportivi de performanţă, care se temeau să nu piardă competiţia, dar şi pe un eşantion de studenţi, care sufereau frecvent de coşmaruri din cauza fricii permanente de a nu pica examenele.
Vizionarea filmelor de groază poate fi, de asemenea, o cauză a coşmarurilor. Potrivit unui studiu publicat în American Psychiatric Association, peste 90% din subiecţii evaluaţi au declarat că îşi amintesc un film de groază sau un personaj care i-a marcat dintr-un astfel de film iar aproape jumătate au mărturisit că somnul şi obiceiurile alimentare le-au fost modificate în urma vizionării unui film horror. Imaginea sângelui, a rănilor, sunetele puternice şi înfricoşătoare, dar şi chipurile deformate le-au rămas întipărite în memorie şi le-au adus chiar anumite fobii.
Depresia şi lipsa încrederii în sine sunt alte cauze posibile ale apariţiei coşmarurilor. De asemenea, personalitatea individului ar putea juca un rol semnificativ în apariţia coşmarurilor. Potrivit unui studiu recent, persoanele creative sunt mai predispuse la a experimenta coşmaruri, iar speculaţiile merg şi mai departe de atât şi sugerează că orientarea politică ar fi un predictor al coşmarurilor. Mai precis, conservatorii sunt mai expuşi riscului de a avea coşmaruri în comparaţie cu liberalii, care visează frumos în majoritatea timpului.
Temperatura poate fi şi ea corelată cu apariţia coşmarurilor. Un ambient în care temperatura este prea mare sau prea mică poate crea disconfort şi poate influenţa, de asemenea, calitatea somnului, dar şi ceea ce se întâmplă în timpul viselor.
Iar dacă beţişoarele parfumate îţi aduc o stare de confort şi te ajută să adormi mai uşor, află că mirosul acestora are, într-adevăr, un rol important nu doar pentru inducerea relaxării, ci şi pentru a ţine la distanţă coşmarurile. O cercetare publicată de NewScientist.com arată că persoanele care s-au trezit din somn mirosind parfumul trandafirilor au avut parte de vise frumoase. În schimb, cei care au avut nenorocul de a fi treziţi cu miros de ouă stricate au avut parte de vise cu conţinut negativ.
Cauze frecvente ale insomniilor şi coşmarurilor sunt şi traumele suferite la un moment dat în viaţă, cum ar fi cele de violenţă fizică sau supravieţuirea în urma unui dezastru natural, cum ar fi un incendiu sau un cutremur.
Anumite medicamente, cum ar fi antidepresivele, antihipertensivele şi cele administrate în boala Parkinson, pot duce, de asemenea, la apariţia coşmarurilor, deoarece afectează ciclul de somn REM.
Alcoolul şi alimentele picante consumate cu puţin timp înainte de culcare ar putea avea o influenţă majoră în perturbarea somnului prin apariţia indigestiei, arată un alt studiu.
Persoanele care se confruntă cu insomnia, oboseala cronică, apneea de somn, sindromul piciorului neliniştit, dar şi cele care se plâng frecvent de migrene şi diverse dureri sunt mai expuse riscului de a experimenta vise neplăcute.
Se încarcă comentariile...
