Dieta care ne pregăteşte pentru statul la soare

Mănâncă morcovi şi fructe portocalii pentru o bronzare rapidă!

Pentru a preveni ridarea pielii ca urmare a expunerii la razele ultraviolete, ar trebui să includem în alimentaţia de zi cu zi cât mai multe surse de antioxidanţi, de proteine şi de apă.

Mai mult decât la bronz, ar trebui să ne gândim la efectul de îmbătrânire pe care soarele îl are asupra pielii. Razele ultraviolete (UV) deshidratează tegumentul şi-i reduc elasticitatea, îmbătrânindu-l prematur. Putem preîntâmpina cel puţin parţial acest inconvenient adoptând un anumit tip de alimentaţie, dar cu cel puţin două săptămâni înaintea sejurului la mare.

Din dieta de vară nu ar trebui să lipsească sursele de antioxidanţi, pentru că aceştia stimulează regenerarea celulară şi combat acţiunea nocivă a radicalilor liberi eliberaţi de organism în urma expunerii la soare. Radicalii liberi se fac vinovaţi de apariţia ridurilor, dar pot contribui şi la dezvoltarea cancerului cutanat. „Surse foarte bune de antioxidanţi sunt fructele de pădure - pe care încă le mai găsim în această perioadă, citricele, legumele verzi, dar şi verdeţurile precum pătrunjelul, rozmarinul şi busuiocul", ne spune medicul specialist în nutriţie, boli metabolice şi diabet Adrian Copcea de la Clinica Asteco din Cluj-Napoca.

Pe lângă vitaminele A, C, şi E, un alt antioxidant foarte bun pentru tegument este seleniul. Acesta încetineşte degradarea celulelor pielii şi, în plus, facilitează bronzarea. Găseşti acest mineral în concentraţie mare în nucile de Brazilia, dar şi în peşte (cod, ton, sardine, somon), în fructele de mare, iar în cantităţi ceva mai mici în toate tipurile de carne, dar şi în porumb, grâu, usturoi, seminţe de floarea-soarelui, tofu şi în spanac.

Proteinele favorizează refacerea pielii

Dacă antioxidanţii sunt cei mai cunoscuţi pentru proprietatea lor de a „repara" ţesuturile, puţine persoane ştiu că acelaşi efect îl au şi proteinele. Fiecare ţesut al corpului nostru are nevoie de ele pentru a se reface, iar pielea nu face excepţie. După apă, proteinele reprezintă structura care se găseşte în cea mai mare cantitate în organism, iar 10% din ele sunt în piele.

Cele mai bune sunt proteinele complete, care conţin toţi cei nouă aminoacizi esenţiali, pe care corpul nostru nu-i poate produce. Surse de proteine complete sunt carnea,  ouăle şi produsele lactate. „Ar trebui să includem în dietă două ouă pe săptămână şi una-două porţii de brânzeturi slabe şi de iaurt pe zi", recomandă medicul nutriţionist Adrian Copcea. Vegetarienii trebuie să aibă grijă să-şi asigure un aport optim de proteine din legume şi fructe, acestea fiind însă surse de proteine incomplete. 

Omega 3 pentru hidratare

Un alt tip de substanţe care menţin supleţea pielii şi pe care ar trebui să le consumi vara sunt acizii graşi esenţiali Omega 3 ş Omega 6. Aceştia intră în alcătuirea membranelor tuturor celulelor corpului nostru, inclusiv a celor care formează epiderma, şi nu pot fi sintetizaţi de organism. Când lipsesc din alimentaţie sau când sunt consumaţi în cantitate mică, pielea îşi pierde catifelarea şi elasticitatea, căpătând o textură aspră şi un aspect îmbătrânit. Soarele puternic agravează aceste probleme, pentru că agresează tegumentul.

Acizii graşi esenţiali Omega 3 se găsesc în peştele gras (macrou, hering, sardine, somon), în nuci şi în germenii de grâu, iar sursele de acizi Omega 6 sunt uleiurile vegetale. Între cele două tipuri de acizi graşi esenţiali trebuie să se păstreze însă un echilibru. Mai exact, ar trebui să consumăm o parte acizi Omega 3 la maximum patru părţi acizi Omega 6. Dezechilibrul dintre cele două tipuri de acizi graşi are efectul contrar: favorizează îmbătrânirea prematură a tenului.

În anul 2005, cercetătorii Universităţii Naţionale din Seul, Coreea de Sud, au publicat un studiu care susţinea că acizii graşi Omega 3, şi mai ales unul dintre aceştia, acizii eicosapentaenoici (EPA, cu lanţ lung), oferă protecţie împotriva radiaţiilor ultraviolete. Într-un experiment de laborator, ei au aplicat acest tip de acizi graşi pe celule cutanate şi apoi le-au expus unor raze UV. Oamenii de ştiinţă au concluzionat că acizii EPA cresc rezistenţa pielii la ultraviolete şi că pot preveni îmbătrânirea ţesutului cutanat.

Legume cu filtru UV

Nu doar cremele cu factor de protecţie solară pot reduce din efectul distructiv al ultravioletelor asupra pielii, ci şi câteva alimente. Este vorba în principal despre legumele şi fructele de culoare portocalie (morcovi, dovleac, mango, caise), care conţin betacaroten (provitamina A), un pigment natural foarte eficient ca filtru solar.

Organismul transformă betacarotenul în vitamina A, un antioxidant esenţial care contracarează acţiunea radicalilor liberi şi previne în acest mod ridarea pielii şi apariţia cancerului cutanat.

Vitamine pentru o culoare arămie

Betacarotenul aduce şi un alt avantaj celor cărora le parvine: accentuează aspectul bronzat al pielii, pentru că stimulează secreţia de melanină. La începutul anului trecut, specialiştii britanici de la Universitatea din Nottingham publicau un studiu care susţinea că, pentru majoritatea persoanelor, bronzul dat de carotenoizi  este mai atractiv decât cel obţinut prin expunerea la soare. Din categoria carotenoizilor face parte şi betacarotenul, dar la acesta se adaugă pigmenţii roşu şi verde.

Un alt nutrient care ne ajută să ne bronzăm este vitamina A, pe care o putem procura atât din vegetalele portocalii (ca precursor), cât şi din alimentele de origine animală, în special din ficat. 

Unele alimente încetinesc procesul de bronzare

Dacă nu vrei să stai inutil la plajă, trebuie să ştii că există câteva legume şi fructe care încetinesc procesul de bronzare. Este vorba despre cele care au o concentraţie crescută de vitamina C: fructe de pădure, citrice, pătrunjel etc. Ea este un antioxidant foarte puternic, de care nu ar trebui să ne lipsim în sezonul estival dacă nu vrem să ne alegem cu riduri. Pentru a contracara acest inconvenient al vitaminei C, putem asocia vegetalele care o conţin cu cele care ajută bronzarea, cum sunt cele portocalii (care au betacaroten în compoziţie) şi cele bogate în seleniu.