Greşelile pe care le fac părinţii români în dorinţa de a-şi convinge copiii să mănânce sănătos: „Această tehnică este un real şantaj, total nerecomandată”

Una dintre cele mai mari provocări pentru un părinte este să-i ofere copilului său o alimentaţie echilibrată, cu cât mai multe legume. Uşor de zis, greu de făcut, conform unui studiu recent care arată că 4 din 10 copii români nu consumă legume zilnic, iar 45% din părinţi recurg la tot felul de tehnici pentru a-i determina să mănânce, unele cu efecte negative pe termen lung, după cum ne-a explicat psihologul Carmen Anghelescu.

Nu mai puţin de 45% din părinţii din România întâmpină reale probleme încercând să-şi convingă copiii să mănânce legume, conform rezultatelor unui studiu realizat în cadrul campaniei „Şcoala legumelor”, realizat prin intermediul Exact Cercetare şi Consultanţă. 

Rezultatele cercetării desfăşurate la iniţiativa Maggi au arătat că printre cele mai detestate legume de cei mici se numără unele dintre cele mai importante alimente din punct de vedere nutriţional. Astfel, un sfert din copiii cu vârste între 3 şi 12 ani nu au mâncat niciodată brocoli (27%), conopidă (21%), spanac, urzici, stevia, salată, lobodă (20%). La popul opus se află cartofii, morcovii, castraveţii, roşiile şi ardeii, care sunt cele mai consumate legume. 

Studiul a mai arătat că părinţii recurg la tot felul de modalităţi menite să-i facă pe cei mici să mănânce mai multe legume, dar în dorinţa de a le face un bine, aceste tehnici pot avea urmări negative. Printre cele mai folosite se numără ascunderea legumelor în diverse mâncăruri preferate de copii.

În lumina acestor date, psihologul Carmen Anghelescu ne-a vorbit despre greşelile făcute de părinţi în alimentaţia copiilor, dar şi despre cum ar trebui să procedeze corect pentru a-i determina să mănânce mai multe legume.

Adevărul: Ne puteţi enumera care sunt cele mai mari greşeli pe care le fac părinţii în încercarea de a-şi determina copiii să mănânce mai multe legume, obţinând rezultatul contrar? 

Carmen Anghelescu: Este dificil să ierarhizăm greşelile pe care le facem sau pe care le fac părinţii din dorinţa de a oferi copiilor o alimentaţie sănătoasă. Desigur, însă, că printre greşelile frecvente este şi cea declarată de părinţii care au făcut parte din lotul de cercetare cantitativă efectuată în cadrul campaniei „Şcoala Legumelor”. Pentru a înlătura problemele întâmpinate şi pentru a convinge copiii să mănânce legume, părinţii, de multe ori recurg la ascunderea lor în mâncare astfel încât copilul să nu ştie de ele. În acest fel copilul nu va cunoaşte ce mănâncă şi va continua să refuze legumele, neştiind cum arată acestea şi cum sunt preparate.

A: Care ar fi atunci cele mai eficiente metode prin care părinţii pot transforma legumele în alimente atractive pentru copii? 

C.A.: Pregătirea mâncării alături de copii este declarată de majoritatea specialiştilor în domeniul formării comportamentului alimentar sănătos ca cea mai eficientă modalitate de a-i determina să mănânce corect. Toţi copiii sunt încântaţi să bucătărească. Bucătăria este un loc plin de obiecte interesante pentru copii şi nu există bucurie mai mare pentru copii decât să lucreze împreună cu părinţii şi să fie autorii meniului pregătit pentru mesele zilnice.

Important este să-i dăm copilului o sarcină pe care o poate realiza, să-l ajutăm să o îndeplinească corect şi să-l apreciem pentru ceea ce face, să-i dăm prilejul de a participa la aranjarea mesei şi la ornarea platoului cu legume. Obiceiurile alimentare sunt formate „acasă” în familie. Nu uitaţi că una dintre formele de învăţare este imitaţia. Dacă părinţii consumă legume, copiii vor prelua acest obicei şi îşi vor forma gustul pentru alimentele cel mai frecvent prezente în farfuriile părinţilor. Acest fapt este confirmat şi de studiul amintit. De exemplu, în ancheta alimentară efectuată s-a remarcat frecvenţa consumului de cartofi, morcovi, castraveţi şi mult mai redus consumul de brocoli. Un sfert din copiii de 3- 12 ani nu au mâncat niciodată: brocoli (27%), conopidă (21%), spanac, urzici, ştevie, salată, lobodă (20%).

O alimentaţie echilibrată şi variată presupune însă consumul de alimente din toate cele 5 grupe de bază (cereale/pâine şi produse derivate; legume şi fructe; produse lactate; carne/peşte/ouă şi grăsimi bune). De aceea, copiilor este bine să li se ofere prilejul de a participa la alegerea meniului zilnic, de a participa la cumpărături, de a alege legumele zilei, de a comenta împreună cu părinţii de ce este sănătos să mâncăm legume. 

Copiilor mici li se poate povesti despre aspectul legumelor, despre felul în care sunt cultivate şi culese. Pentru a fi atractive legumele pot fi prezentate copiilor într-o manieră jucăuşă. De exemplu, la gustările dintre mesele principale: tăind morcovii fideluţă şi steluţe, conopida în bucheţele, ardeii roşii şi verzi julien, iar alternându-i formează dungi. Copiii vor şti ce mănâcă şi, desigur, îşi vor organiza preferinţele şi în funcţie de aspectul „artistic”.

FOTO Psihologul Carmen Anghelescu 

Comparaţia între copii este fără raţiune logică, iar stigmatizarea copilului sau umilirea lui în comparaţie cu alţii nu determină decât subminarea personalităţii copilului. Susţinerea şi încurajarea copilului pentru a depăşi fiecare obstacol subiectiv sau obiectiv îl va face pe copil să capete încredere în propriile lui decizii, să-şi asume riscuri şi să încerce iar şi iar până va obţine succesul. 

Promisiuni care fac rău pe termen lung 

A: Mulţi părinţi le promit copiilor că vor primi prăjituri, dulcele preferat sau o masă la fast-food dacă vor mânca legume la masă. Este corect ca părintele să condiţioneze astfel consumul de legume?

C.A.: Această tehnică este un real şantaj, este total nerecomandată. Consecinţele în formarea personalităţii copilului şi nu numai în comportamentul alimentar va dezvolta o motivaţie susţinută de compensaţii materiale şi va duce la scăderea interesului pentru a se controla, a depăşi dificultăţile şi a se bucura de reuşită şi succes fără o recompensă. În sensul întrebării, acest tip de reacţie va dezvolta copilului apetitul pentru alimente care ar trebui limitate, respectiv dulciuri şi fast-food.

A: Un studiu realizat în SUA, în anii ‘60, a arătat că cei mici au ajuns să aprecieze şi să accepte în alimentaţie legumele pe care iniţial nu le doreau doar pentru că li s-au oferit trei mese pe zi care conţineau respectivele legume. Cât de important este ca părintele să fie perseverent şi să nu se lase descurajat de refuzul copilului de a mânca legume? 

C.A.: Ceea ce este afirmat de acest studiu este corect. Copiii au ca model propriii părinţi şi dacă aceştia vor consuma consecvent legume la fiecare masă, copiii vor accepta să mănânce şi ei legume. Dacă atunci când se iau mesele în familie, mama şi tata vor lăuda gustul bun al fiecărei legume, copiii vor dori să guste şi să fie la fel cu părinţii, iar recomandabil ar fi cel puţin o masă pe zi să fie împreună cu toată familia. Părinţii au nevoie de curajul de a pregăti pentru mesele zilnice meniuri cu legume cât mai diverse şi să le descrie copiilor cum arată, cum sunt cultivate şi mai ales cât sunt de gustoase. Toate aceste activităţi sunt absolut necesare, iar apoi să fie însoţite de discuţii şi comentarii în care părinţii să precizeze aspectul legumelor, contribuţia legumelor pentru a garanta dezvoltarea copilului (Să fii deştept! Să fii putenic! Să alergi repede etc.)

A: Părinţii exasperaţi că cei mici nu mănâncă legume ajung să le spună frecvent că sunt mofturoşi şi să-i compare cu copiii care mănâncă legume. Este comparaţia de acest gen o soluţie recomandată pentru a-i determina să mănânce legume?

C.A.: Fiecare om este unic şi fiecare copil este unic şi nerepetabil. Toţi copiii trec prin aceleaşi stadii de dezvoltare (bebeluş, antepreşcolar, preşcolar, şcolar, adolescent, adult, vârstnic), dar ritmul de străbatere a acestor stadii este diferit de la un copil la altul. Părinţii care au doi sau mai mulţi copii ştiu bine că fiecare dintre ei este diferit cu toate că sunt fraţi. Comparaţia între copii este fără raţiune logică, iar stigmatizarea copilului sau umilirea lui în comparaţie cu alţii nu determină decât subminarea personalităţii copilului. Susţinerea şi încurajarea copilului pentru a depăşi fiecare obstacol subiectiv sau obiectiv îl va face pe copil să capete încredere în propriile lui decizii, să-şi asume riscuri şi să încerce iar şi iar până va obţine succesul. 

Fiecare copil este o personalitate cu potenţial care are nevoie să fie sprijinit pentru a se consolida stima de sine. Mulţi părinţi întâmpină dificultatea de a-i convinge pe cei mici să mănânce legume şi sunt nevoiţi de multe ori să recurgă la ascunderea lor în mâncare astfel încât copilul să nu ştie de ele. Dar comparaţiile dintre un copil cu altul nu sunt recomandate pentru că aşa cum spuneam, fiecare copil are personalitatea lui.