„Revoluţia iPhone“, telefonul pe care nimeni nu ştia că îl vrea

Pe 29 iunie 2007, iPhone era în magazine. Nu făcea o mulţime de lucruri „obişnuite“ pentru un telefon, dar erau câteva la care mulţi nici nu se gândeau că le vor. A schimbat însă noţiunile de „computer“, „comunicare“ şi „internet“.

„Oamenii nu ştiu ce vor până nu le oferi acel lucru“, a spus Steve Jobs în 1985 într-un interviu pentru „Playboy“. Abia în ianuarie 2007, când prezenta primul iPhone, n-au mai fost doar vorbe. Telefonul intra în magazine şase luni mai târziu şi când a fost când utilizatorii au pus mâna pe el au fost cuceriţi de ecranul tactil imens. Apoi, de un browser complet pentru internet şi de aplicaţii mai uşor de folosit decât tot ce exista pe platforme de la concurenţă. Şi, nu în ultimul rând, de internetul wireless prin WiFi, o raritate atunci.

Nu avea însă conectivitate 3G, o cameră foto bună, suport MMS, o autonomie decentă sau jocuri video. De la an la an a rezolvat lipsurile. Jocurile şi o mulţime de alte programe au venit prin App Store, lansat în 2008, unde aplicaţiile erau gratuite sau costau cel puţin un dolar şi magazinul era promovat prin sloganul: „There’s an app for that“ (Există o aplicaţie pentru asta - trad.). Astfel, Apple şi-a asigurat o poziţie excelentă în cursa pentru următorul produs revoluţionar, oricare ar fi şi oricând ar veni.

În 10 ani, Apple a vândut aproximativ 1,1 miliarde de unităţi pentru circa 700 de miliarde de dolari. Compania valorează 745,76 miliarde de dolari la un preţ per acţiune de peste 145 de dolari (la ora publicării acestui articol).

Ideea de „revoluţie“ e susţinută prin ce a dat mai departe primul iPhone: o lume plină de telefoane inteligente şi aplicaţii care îndeplinesc sute de roluri. Mai mult, plăţile digitale, comunicarea instant, colaborarea de la distanţă, servicii ca Uber, dezvoltarea internetului 4G sau a fotografiei mobile sunt câteva care au apărut mulţumită unui smartphone care nu avea „nici măcar“ MMS sau tastatură fizică - prezentă în 2007 pe orice telefon de business.

iPhone a distrus companii şi căsnicii

Totuşi, în echipa care a creat telefonul n-a fost totul roz decât după lansarea în magazine. „iPhone e motivul pentru care am divorţat“, a declarat Andy Grignon, inginer senior pe iPhone, citat în cartea „The One Device: The Secret History of the iPhone“. Inginerii au fost aleşi, om cu om, din echipele Apple şi au fost izolaţi de toate celelalte proiecte. Totul era secret, chiar şi faţă de familie, iar munca se prelungea, de multe ori, până a doua zi dimineaţa.

Însă chiar şi după mai mult de doi ani de muncă, acel iPhone din ianuarie 2007 nu funcţiona. Inginerii au trebuit să falsifice nivelul semnalului afişat, au schimbat frecvenţele routerelor wireless, ca să nu aibă probleme pe WiFi. După fiecare demonstraţie făcută de Jobs, pe rândul cinci din sală, ingineri şi manageri sărbătoreau cu o sticlă de whisky că telefonul a funcţionat. „[...] cel responsabil de acea parte mai dădea un pahar peste cap. [...] A fost o nebunie, dar a fost extraordinar“, a declarat Grignon într-un interviu pentru „New York Times“ din 2013.

Până la acel moment au fost multe conflicte în echipă între designeri şi ingineri hardware şi software. Cei dintâi visau la viitor, cei din urmă trebuiau să comprime în carcasă componente limitate şi un sistem de operare de PC într-o versiune care să funcţioneze pe un telefon. Pentru a fi cât de cât aproape de a da lovitura, Jobs a acceptat compromisul exclusivităţii cu AT&T, cu o condiţie: libertate totală asupra produsului. De aceea, chiar şi în prezent, iPhone nu este un telefon plin de programe ale operatorilor.

Până pe 29 iunie 2017, Apple a livrat cele mai multe telefoane dintre toţi producătorii şi a „asigurat“ dispariţia sau micşorarea extremă a unor companii şi divizii imense: Motorola, Windows Mobile de la Microsoft, Nokia sau BlackBerry.