Analiză Guvernul britanic blochează accesul copiilor la conținut online creat de „algoritmii toxici”. Cum s-ar putea aplica în România o astfel de măsură
0O generație de copii nu va mai fi „la mila algoritmilor toxici”, a declarat ministrul britanic al Tehnologiei, Peter Kyle, după intrarea în vigoare a noilor măsuri stricte de siguranță online. Guvernul de la Londra promite o supraveghere mai fermă a platformelor digitale, în contextul Legii privind Siguranța Online, aplicată de autoritatea de reglementare Ofcom, transmite The Independent.
Potrivit noii legislații, site-urile care găzduiesc conținut dăunător, de la pornografie la materiale despre suicid, auto-vătămare sau tulburări de alimentație, trebuie să implementeze verificări stricte de vârstă, cum ar fi recunoașterea facială sau validarea prin card bancar.
Totodată, platformele digitale sunt obligate să își controleze algoritmii, astfel încât aceștia să nu mai promoveze conținut nociv în rândul minorilor. „Acest Guvern a făcut unul dintre cele mai curajoase demersuri la nivel mondial pentru a recuceri spațiul digital pentru tineri, pentru a pune bazele unui loc mai sigur, mai sănătos, mai uman online”, a spus Peter Kyle.
„Nu putem și nu vom permite ca o generație de copii să crească la mila algoritmilor toxici, împinși să vadă conținut dăunător la care nu ar fi expuși în viața offline. Acesta nu este internetul pe care îl vrem pentru copiii noștri și nici viitorul pe care suntem dispuși să îl acceptăm”, a adăugat acesta.
Amenzi uriașe și blocarea site-urilor
Companiile care nu respectă noile reguli riscă sancțiuni severe: până la 18 milioane de lire sterline sau 10% din venitul global eligibil, oricare dintre sume este mai mare. În plus, instanțele britanice pot decide blocarea accesului la aceste platforme în Regatul Unit.
„Și să fie clar: dacă nu o fac, vor fi trase la răspundere. Nu voi ezita să merg mai departe și să legiferez pentru a mă asigura că niciun copil nu rămâne neprotejat”, a avertizat ministrul britanic.
Ofcom: „Algoritmii trebuie îmblânziți”
Autoritatea de reglementare Ofcom a anunțat că mai multe platforme, printre care X (fosta Twitter), Reddit, Grindr și Bluesky, au început să implementeze măsuri de verificare a vârstei.
„Prioritizarea click-urilor și a implicării utilizatorilor în detrimentul siguranței copiilor online nu va mai fi tolerată în Regatul Unit”, a declarat, la rândul său, Dame Melanie Dawes, directoarea executivă a Ofcom. „Mesajul nostru pentru companiile tech este clar: respectați verificările de vârstă și celelalte măsuri de protecție prevăzute în codurile noastre, sau veți suporta consecințele acțiunilor de aplicare din partea Ofcom.”
Ofcom a inițiat deja un program de monitorizare pentru platformele populare printre copii, precum Facebook, Instagram, TikTok, Roblox și YouTube. Până pe 7 august, companiile trebuie să trimită o evaluare a riscurilor, iar până pe 30 septembrie, un raport privind măsurile aplicate pentru protejarea copiilor.
Critici dure din partea societății civile
Organizațiile pentru drepturile copiilor consideră că acestea măsuri reprezintă un pas necesar, dar insuficient. Fundația Molly Rose, înființată de Ian Russell după ce fiica sa de 14 ani s-a sinucis în urma expunerii la conținut dăunător online, acuză autoritățile de lipsă de curaj.
„Aceasta ar fi trebuit să fie o cotitură pentru tineri, dar în schimb am fost dezamăgiți de o autoritate de reglementare care a ales să pună pe primul loc interesele marilor companii tech în detrimentul siguranței copiilor”, a declarat Andy Burrows, CEO-ul fundației. „Lipsa de ambiție și de responsabilitate a fost auzită clar și răspicat în Silicon Valley. (...) Avem acum nevoie de un reset clar și de leadership din partea prim-ministrului. Asta înseamnă nimic mai puțin decât o nouă Lege privind Siguranța Online care să repare acest regim defectuos și să restabilească ferm echilibrul în favoarea copiilor.”
„E timpul ca firmele tech să se implice”
Organizația NSPCC consideră că părinții nu ar trebui să suporte singuri responsabilitatea protejării copiilor în mediul online.
„Copiii și părinții lor nu trebuie să poarte singuri responsabilitatea de a se menține în siguranță online. A venit timpul ca firmele de tehnologie să își asume rolul”, a spus Chris Sherwood, CEO al NSPCC, citat de The Independent. „Dacă firmele tech nu se conformează, Ofcom trebuie să-și arate colții și să aplice complet noile coduri.”
Limită de timp pe rețelele sociale?
Guvernul britanic analizează în paralel posibilitatea de a impune limite de timp pentru utilizarea aplicațiilor de social media de către minori, inclusiv interdicții nocturne.
De asemenea, ministrul Peter Kyle a anunțat că urmează să prezinte un plan dedicat copiilor sub 16 ani „în viitorul apropiat”: „Vreau să combat comportamentul compulsiv”, a spus acesta, sugerând că limitarea timpului online ar putea ajuta copiii „să preia controlul asupra vieții lor digitale”.
Ce face Europa
În tot acest timp, cinci țări din Uniunea Europeană (Franța, Spania, Italia, Danemarca și Grecia) au anunțat, de curând, că vor testa un sistem digital de verificare a vârstei pentru accesul la platformele sociale. Măsura este parte dintr-o inițiativă mai amplă a Comisiei Europene, menită să protejeze copiii de conținutul dăunător din online, în conformitate cu noile cerințe ale Legii Serviciilor Digitale (DSA).
Potrivit Reuters, aplicația va folosi European Digital Identity Wallet, o tehnologie care va permite autentificarea anumitor date personale, precum vârsta, fără ca platforma să primească alte informații sensibile.
„Tehnic, sistemul propus poate valida vârsta utilizatorului fără a dezvălui identitatea completă. Soluția folosește așa-numitul portofel digital european, unde datele personale, precum vârsta sau data nașterii, sunt stocate securizat, iar la verificare platforma socială primește doar confirmarea că utilizatorul are vârsta minimă legală, nu și alte detalii sensibile”, explica, recent, pentru „Adevărul”, Alexandru Dan, CEO TVL Tech și profesor de AI la Academia de Studii Economice (ASE) din București.
Astfel, fiecare țară poate adapta sistemul la legislația locală, iar standardele europene impun ca procesul să respecte strict GDPR-ul: nici platforma, nici terții nu primesc acces la identitatea completă sau alte informații personale.
„Mentalitatea românească e destul de creativă când vine vorba de fentat reguli”
„Practic, utilizatorul rămâne anonim dincolo de dovada vârstei, iar controlul asupra datelor îi aparține în continuare. În România, ar fi o provocare implementarea la scară largă, atât din punct de vedere tehnic, cât și legal. Avem o populație digitală diversă, iar accesul la tehnologie nu este uniform peste tot. În plus, mentalitatea românească e destul de creativă când vine vorba de ”fentat” reguli. Deci, fără un cadru clar și fără educație digitală, riscul de a transforma verificarea într-o simplă formalitate sau, mai grav, într-o barieră abuzivă, e real”, mai spune el.
În opinia sa, este un pas necesar pentru a proteja copiii de pericolele tot mai sofisticate din mediul online, de la expunerea la conținut inadecvat și cyberbullying, până la manipulare sau colectare abuzivă de date.
„Consider că România ar trebui să ia în serios această direcție și să dezvolte propriul mecanism de verificare a vârstei, care sa respecte bunele reglementari europene, dar adaptat nevoilor reale ale societății noastre. În paralel, educația digitală și implicarea părinților rămân esențiale pentru o protecție eficientă a copiilor pe internet”, semnalează Alexandru Dan.
Orice măsură care protejează copiii de conținutul neadecvat merită tratată serios, mai spune specialistul. „Însă, să nu uităm: tehnologia nu rezolvă totul, dacă nu este dublată de educație, transparență și respect pentru datele personale. În teorie, introducerea verificării vârstei ar putea diminua accesul minorilor la conținut periculos. În practică, există riscul să mutăm discuția în zona ‘băieților care se descurcă să găsească soluții ca să păcălească sistemul, sau chiar să expunem datele sensibile ale copiilor. România ar trebui să se uite cu atenție la ce fac alte țări, să testeze programul, să consulte specialiști în AI, juriști, părinți și chiar copii. Mai bine să construim o soluție echilibrată, decât să importăm o soluție fara sa ne asumam responsabilitatea rezultatului final”, adaugă acesta.
„E clar că avem nevoie de o astfel de măsură”
În mod similar, expertul în social media Cristian China Birta este de părere că România nu e încă pregătită pentru o astfel de soluție: „Cele cinci țări care vor să introducă sistemul de verificare a vârstei sunt state în care, per ansamblu, lucrurile chiar funcționează. Uitați-vă la Franța, e vârf de lance în zona asta. Acolo birocrația merge: când apare o lege, se aplică. La noi, în schimb, știm bine cum stau lucrurile, legile, oricât de bine intenționate, rămân adesea doar pe hârtie. Sunt sceptic că, în momentul de față, un astfel de sistem ar putea fi implementat eficient în România”, susține el.
Pe de altă parte, acesta spune că rămâne de văzut ce se întâmplă cu testele din celelalte țări. „E important de spus că vorbim despre o testare, nu au nici ei certitudini de la început. Vom vedea cum decurge implementarea, ce reacții vor apărea din partea marilor platforme sociale și care vor fi contraatacurile legale, pentru că intrăm pe un teren sensibil: dreptul la liberă exprimare. Va fi un studiu de caz interesant de urmărit. E clar că avem nevoie de o astfel de măsură, dar, uneori, pare că vorbim despre pacea mondială: toți o vrem, dar nimeni nu știe exact cum să o obțină”, adaugă Cristian China Birta.
Comisia Europeană cere platformelor să acționeze
De asemenea, mai scrie Reuters, Comisia Europeană a publicat ghiduri pentru platformele online, prin care acestea sunt îndemnate să ia măsuri pentru protejarea minorilor, ca parte a obligațiilor prevăzute de Legea Serviciilor Digitale (DSA). Această legislație de referință, care a devenit aplicabilă anul trecut, obligă companii precum Google (Alphabet), Meta (Facebook, Instagram), TikTok (ByteDance) și alte platforme online să facă mai mult pentru a combate conținutul ilegal și dăunător din mediul digital.
X (fosta Twitter, deținută de Elon Musk), TikTok, Facebook, Instagram și mai multe site-uri pentru adulți sunt în prezent investigate de autoritățile europene pentru a verifica dacă respectă regulile impuse de DSA.
„Platformele nu mai au nicio scuză pentru a continua practicile care pun copiii în pericol”, a declarat comisarul european pentru tehnologie Henna Virkkunen, într-un comunicat.
Impactul rețelelor sociale asupra sănătății mintale a copiilor este o preocupare globală în creștere: zeci de state americane au intentat procese împotriva companiei Meta, iar Australia a interzis anul trecut accesul copiilor sub 16 ani la rețelele sociale.
Se încarcă comentariile...
