Cum a alungat Washingtonul Huawei din Europa

Gigantul tehnologic chinez se retrage de la Bruxelles, Paris și Londra și se îndreaptă spre piața sa internă.

Sigla Huawei. Foto: Shutterstock

Gigantul chinez al telecomunicațiilor renunță la lobbyiștii occidentali cu pedigree, își retrage operațiunile europene și își afișează ambițiile de lider global.

Motivele pentru care face acest lucru nu au prea mult de-a face cu potențialul comercial al companiei — Huawei este capabilă încă să ofere tehnologie de ultimă oră la costuri mai mici decât concurenții săi — și totul are legătură cu politica, potrivit interviurilor cu peste 20 de angajați actuali și foști. și consilieri strategici ai companiei.

Presată de Statele Unite și ocolită din ce în ce mai mult pe un continent pe care odată îl considera cea mai importantă piață strategică de peste mări, Huawei se îndreaptă înapoi spre piața chineză, concentrându-și atenția europeană rămasă asupra puținelor țări - Germania și Spania, dar și Ungaria - încă dispuse să găzduiască o companie considerată pe scară largă în Occident ca un risc de securitate.

„Nu mai este o companie care beneficiază de globalizare”, a spus un oficial Huawei. „Este o companie care își salvează pielea, profitând de piața internă.” La fel ca majoritatea celorlalți angajați Huawei intervievați pentru acest articol, oficialul a vorbit cu condiția anonimatului pentru a descrie liber greutățile companiei.

Situația dificilă a Huawei a fost rezumată de fondatorul companiei, Ren Zhengfei, într-un discurs adresat directorilor la sediul companiei în Shenzhen, în iulie. El a prezentat efectul triplu al provocărilor cu care s-a confruntat compania în ultimii trei ani: ostilitatea de la Washington; perturbări din cauza pandemiei de coronavirus; și invazia Ucrainei de către Rusia, care a răsturnat lanțurile globale de aprovizionare și a sporit preocupările europene cu privire la dependența excesivă de țări precum China.

„Mediul cu care ne-am confruntat în 2019 a fost diferit de cel cu care ne confruntăm astăzi”, a spus Ren în discursul său, care nu a fost făcut public, dar a fost văzut de POLITICO. „Nu presupuneți că vom avea un viitor mai luminos.”

„Am avut anterior un ideal legat de globalizare în virtutea căruia firma se străduia să servească întreaga umanitate”, a adăugat el. „Care este idealul nostru astăzi? Supravieţuire!"

„Momentul în care globalistul Huawei a murit”

Pe măsură ce compania intră în hibernare în Occident, îi pune pe margine sau îi împinge pe managerii seniori occidentali pe care i-a angajat în urmă cu doar câțiva ani pentru a contracara asaltul SUA asupra afacerii sale.

„Occidentalii au fost ascultați”, a spus un oficial Huawei care lucrează în Europa. „Nu mai este cazul... Nimeni nu ascultă.”

Biroul Huawei de la Bruxelles – cândva un centru cheie pentru ca firma să facă lobby împotriva restricțiilor europene asupra sa – a fost integrat complet în managementul european, acum cu sediul la Düsseldorf.

Biroul și-a pierdut în această vară șeful de comunicații, Phil Herd, un fost jurnalist BBC care s-a alăturat companiei în octombrie 2019, la începutul respingerii presiunii politice din Europa. De asemenea, biroul a pierdut recent cel puțin alți trei membri cheie ai personalului care se ocupă de lobby și politici. (Tony) Jin Yong, reprezentantul șef al instituțiilor de la Bruxelles, este acum responsabil de afacerile guvernamentale în Europa de Vest și își petrece cea mai mare parte a timpului în biroul din Düsseldorf.

La Londra, directorul de comunicații al Huawei din Marea Britanie, Paul Harrison, și-a părăsit rolul în octombrie, iar alți oficiali au plecat cam în același timp. Harrison s-a alăturat Huawei din 2019, dintr-o slujbă senior editor de știri la postul britanic Sky News.

La Paris, directorul de marketing și comunicare al companiei, Stéphane Curtelin, și-a părăsit rolul în septembrie, a relatat revista locală Challenges. Anterior, biroul din Paris și-a pierdut șeful și responsabilul cu afacerilor de securitate Vincent de Crayencour, un oficial francez veteran în domeniul securității cibernetice, cu o vastă experiență guvernamentală, care s-a alăturat companiei Huawei în 2020. Reprezentantul șef al Biroului din Paris al companiei, Linda Han, și-a părăsit, de asemenea, rolul înainte de începutul verii.

La Varșovia, managerul local de PR al companiei, Szymon Solnica, a plecat de la Huawei în septembrie. „Crizele cu care m-am confruntat zilnic în ultimii ani au fost colosale”, a scris el într-o postare pe LinkedIn în care își anunța plecarea.

Oficialii Huawei care au vorbit în cadrul interviurilor autorizate au respins fenomenul plecărilor, considerându-l a fi ceva care se încadrează la capitolul obișnuit. „Există o fluctuație întotdeauna în companii, nu numai în Huawei... Unii oameni pleacă și alți oameni vin”, a declarat un purtător de cuvânt al Huawei Europa într-un interviu autorizat săptămâna trecută.

Dar alții oameni din companie au recunoscut în mod privat că plecările reflectă o schimbare radicală care a început în septembrie 2021.

Atunci Meng Wanzhou – directorul financiar al Huawei și fiica lui Ren – s-a întors la sediul companiei din Shenzhen, după ce a petrecut aproape trei ani în Canada, timp în care nu a fost lipsită de emoții având în vedere cererea de extrădare în SUA, sub acuzația de conspirație pentru a comite fraudă bancară și fraudă electronică.

„Momentul în care Meng a coborât din avion a fost momentul în care Huaweiul globalizat a murit”, a spus un oficial.

Ca fiică a fondatorului – și moștenitoarea prezumtivă a conducerii companiei – Meng a jucat un rol cheie în lupta juridică și de relații publice dintre Huawei și Washington. De când s-a întors din Canada, ea a ajuns în primele rânduri ale Huawei în calitate de vicepreședinte la sediul companiei și a declanșat o remaniere corporativă la vârf.

(Catherine) Chen Lifang , care a condus departamentul de comunicații globale al companiei în timpul apogeului presiunii americane, a fost mutată din consiliul de administrație într-un rol în consiliul de supraveghere.

Departamentul de comunicații globale este acum reprezentat în consiliul de administrație al Huawei de Peng Bo, cunoscut în Europa ca Vincent Peng, fostul președinte al regiunii Huawei Europa de Vest. Ascendența lui Peng face parte din eforturile companiei de a-și muta operațiunile europene mai aproape de Shenzhen.

Agenda de eficientizare a afacerilor publice în Europa este condusă de Guo Aibing – un fost jurnalist pentru Bloomberg News din Hong Kong. Guo a fost „parașutat” în Europa și a trecut la reduceri și la consolidare a activității de lobby și comunicare a companiei pe tot continentul.

De asemenea, compania își restructurează activitățile în Europa. Planurile companiei – neanunțate anterior – sunt de a consolida echipa pentru întregul continent într-o singură zonă de operațiuni, cu sediul în Düsseldorf.

Huawei împarte în prezent continentul în două piețe: Europa de Vest, condusă de la Düsseldorf; și Europa de Est și țările nordice, cu un executiv de top cu sediul la Varșovia.

Restructurarea „ne va ajuta să aducem mai multe sinergii în cadrul întregii operațiuni de afaceri europene; va aduce mai multă valoare mai direct clienților noștri aici în Europa”, a spus purtătorul de cuvânt al Huawei Europe.

În linii mari, personalul companiei, în prezent de aproximativ 12.000 de oameni, va rămâne „stabil”, a spus purtătorul de cuvânt.

Compania se va remodela și altfel, potrivit lui Ren. „Vom renunța la piețele din unele țări”, a spus fondatorul companiei în discursul său din această vară. „De exemplu, vom renunța la piețele din țările Five Eyes (cei cinci ochi) și din India.”

„Cei cinci ochi” se referă la un acord de partajare a informațiilor între SUA, Marea Britanie, Canada, Australia și Noua Zeelandă. Toate cele cinci țări au interzis sau sunt în curs de a interzice Huawei și alte companii chineze de a participa la infrastructura lor critică din cauza problemelor de securitate.

În schimb, Huawei se concentrează pe piața sa internă, care reprezintă o mare parte din 5G global și unde Ericsson din Suedia și Nokia din Finlanda se luptă să-și mențină cota de piață.

Efectul Trump

Retragerea strategică a Huawei este remarcabilă pentru o companie care, până de curând, a turnat milioane de euro în lobbyiști și campanii de PR în efortul de a-și extinde și de a-și menține prezența la nivel european.

În cea mai mare parte a anilor 2010, Huawei a fost considerat de mulți în Europa ca fiind o față prietenoasă printre firmele de tehnologie care erau la putere. Peculiar în abordările sale, dar cordial și — pentru mulți — benefic pentru interesele continentului, deoarece a crescut concurența și a redus prețul pentru următoarea generație de rețele de telecomunicații.

Compania a devenit cunoscută pentru pungile sale generoase de cadouri, care includ adesea un telefon Huawei, și pentru petrecerile fastuoase în locuri pline de farmec, cu bufete de lux și spectacole de dans - cum ar fi recepția sa care sărbătorește Anul Nou chinezesc la Concert Noble din Bruxelles.

Locurile strălucitoare au devenit mai târziu parte a unui răspuns supraalimentat de „vânturile” politice adverse din Washington din cauza îngrijorărilor că infrastructura de telecomunicații construită de China prezintă un risc serios de securitate și de spionaj.

Acele „vânturi” cu iz de furtună au început să bată sub administrația președintelui american Barack Obama, dar au ajuns la puterea uraganului în urma alegerilor lui Donald Trump. Până în 2019, compania era sub sancțiuni americane, fiica lui Ren, Meng, în Canada, așteptând rezultatul unei cereri de extrădare din SUA.

Keith Krach, un fost subsecretar de stat în administrația Trump, și-a amintit că Washingtonul „a apăsat butonul de panică”. El și-a amintit că i-a întrebat pe miniștrii europeni despre relația lor cu China. „Și ar spune: „Ei bine, sunt un partener comercial important” și toate astea. Și apoi s-au uitat în ambele părți ale camerei, nu e nimeni în cameră și mi-au șoptit: „Dar nu avem încredere în ei”.

Pentru a naviga în furtuna geopolitică, firma a oferit salarii de șase cifre operatorilor de top din lumea occidentală. A adunat o echipă de înalt calibru de foști jurnaliști și politicieni occidentali cu linii directe către centre de putere precum Elysée și Westminster, a aflat POLITICO de la câțiva care au primit astfel de oferte.

Inițial, gambitul părea să funcționeze

Mesajul lui Huawei – că SUA însuși prezintă riscuri de spionaj și că agresiunea Washingtonului a fost condusă de interese economice – a câștigat încrederea unora, în special în locuri precum Germania, unde Trump s-a dovedit a fi util.

„Lobbyul ostil pe care l-a făcut Trump a fost aproape mai contraproductiv”, a spus Thorsten Benner, director al Institutului de Politici Publice Globale din Berlin. Huawei a primit, de asemenea, sprijin de la marii operatori de telecomunicații, care au văzut valoare în echipamentele ieftine combinate cu serviciul pentru clienți, receptiv.

Până la începutul anului 2020, Huawei părea să fi rezistat cererilor SUA pentru interdicții totale. Pe 28 ianuarie, premierul britanic de atunci Boris Johnson a dat companiei undă verde pentru a construi o parte din infrastructura 5G a țării. Doar o zi mai târziu, Uniunea Europeană a prezentat un plan de a renunța la dependența excesivă de vânzătorii chinezi, dar a lăsat ușa deschisă ca Huawei să facă lobby la nivelul guvernelor naționale pentru a păstra accesul pe piață pentru tehnologia sa.

Apoi a venit pandemia. În timp ce coronavirusul originar din Wuhan a ucis mii de oameni, Trump și-a intensificat discursul anti-China în mai 2020 cu noi sancțiuni împotriva Huawei, prin care practic le-a oprit furnizarea de semiconductori.

Până în iulie, Johnson din Marea Britanie a inversat complet cursul și a anunțat că toate echipamentele Huawei vor trebui scoase din rețelele britanice 5G, chiar dacă guvernul a estimat că această mișcare va întârzia lansarea tehnologiei și va adăuga costuri de jumătate de miliard de lire sterline.

Pe parcursul anilor 2020 și 2021, guvernele europene, inclusiv Franța, Suedia, România, țările baltice, Belgia și Danemarca, fie au interzis echipamentele Huawei în părți cheie ale rețelei 5G a țării, fie au cerut operatorilor săi să se îndepărteze de echipamentele Huawei pe termen mediu.

Vânzările de smartphone-uri ale Huawei – odată pe cale de a contesta Apple și Samsung în Europa – au fost între timp demolate prin sancțiunile americane care i-au oprit accesul la Android, sistemul de operare deținut de Google.

Putin schimbă calculul

Aceste eșecuri au fost dureroase, dar nu au fost considerate încă fatale. Înfrângerea electorală a lui Trump și domolirea pandemiei în Europa păreau să ofere o oportunitate pentru o contraofensivă.

La începutul anului 2021, lobbyiștii Huawei de la Bruxelles erau încă optimiști că foamea Europei de instalare ieftină și rapidă a 5G va învinge problemele de securitate. Au avut chiar și întâlniri programate în Parlamentul European pentru a-și prezenta cazul. Acele întâlniri au fost anulate pe 24 februarie, ziua în care Putin și-a lansat invazia totală a Ucrainei. Pentru mulți din Europa, calculul risc-beneficiu privind Huawei se schimbase peste noapte.

„Cea mai mare schimbare pe care am văzut-o a venit din conștientizarea că suntem dependenți de gazul rusesc, în special în Germania”, a spus John Strand, un analist de telecomunicații care a urmărit impactul Huawei pe piața din Europa în ultimii ani. „Se pune întrebarea: ce este mai rău, să fii dependent de gazul rusesc sau de infrastructura de telecomunicații chineză?”

Sub președintele Joe Biden, presiunea asupra Huawei a crescut, iar avertismentele Washingtonului vin acum de la un mesager mai simpatic. În octombrie, Comisia Europeană a emis un nou avertisment împotriva utilizării tehnologiei Huawei pentru a susține rețelele 5G, iar guvernul Regatului Unit și-a reafirmat cerința de a scoate echipamentele Huawei din infrastructura de telecomunicații britanică.

Necazurile companiei i-au retezat baza eforturilor sale de lobby – și i-au consumat cota de piață.

Înainte de pandemie, compania a găzduit în mod regulat întâlniri cu politicieni, jurnaliști și lideri de afaceri europeni la sediul său din Shenzhen, un campus masiv cu clădiri în diferite stiluri arhitecturale europene care își exprimă ambițiile globale.

Politica zero COVID a Chinei a făcut acest lucru imposibil

Compania a fost de ani de zile cel mai mare contribuutor în bani la Mobile World Congress de la Barcelona, cel mai mare eveniment anual din lume din industria telecomunicațiilor. Anul acesta, prezența pe teren a companiei a fost o imitație palidă a expozițiilor anterioare, pe care le-a folosit pentru a lansa noi produse cu bugete de marketing astronomice.

Dar poate că niciun eveniment de mare nivel nu ilustrează amploarea răsturnării decât Forumul Economic Mondial de la Davos, care cândva a numărat Huawei printre principalii săi sponsori. Pe 21 ianuarie 2020, cu doar o săptămână înainte ca Johnson să se alăture lui Trump în privința Huawei, Ren a fost pe scenă în stațiunea alpină, discutând despre viitorul IA (inteligenței artificiale) cu autorul „Sapiens”, Yuval Noah Harari.

Anul următor, adunarea globală a jucătorilor din sfera puteriipolitice și a titanilor financiari de la Davos a fost, datorită pandemiei, anulată. Când s-a reunit din nou în vara lui 2022, șefii de top Huawei au ratat gabfestul. Conform politicii de zero COVID a Beijingului, ei nu puteau părăsi China.

Geopolitica lovește bilanţurile

Compania deține încă o cotă solidă pe unele piețe naționale mari, printre care Germania și Spania, spun analiștii din industrie.

Un studiu din 2020 realizat de Strand Consult – încă cea mai cuprinzătoare prezentare publică a amprentei Huawei în Europa – a arătat cât de adânc a fost înrădăcinată firma chineză pe piețele europene: în 15 din 31 de țări studiate de Strand, mai mult de jumătate din toate rețelele de acces radio 4G echipamentele (RAN) proveneau de la furnizori chinezi.

Dar, pe multe dintre aceste piețe, autoritățile au impus măsuri care obligă operatorii să renunțe treptat sau cel puțin să limiteze semnificativ utilizarea, în următorii ani a „furnizorilor cu risc ridicat” – înțeleși în mod obișnuit ca fiind Huawei afiliat de statul chinez și ZTE legat de telecomunicațiile chineze și armata chineză.

În cursa timpurie pentru implementarea 5G, Huawei și-a depășit rivalii din Europa. Cu toate acestea, la începutul anului trecut – chiar în momentul în care oficialii europeni schimbau direcția în ceea ce privește securitatea 5G – firma suedeză Ericsson a depășit Huawei în cota de piață a noilor vânzări europene de rețele de acces radio, potrivit cifrelor proprii compilate de firma de cercetare în segmentul telecomunicațiilor, Dell'Oro, și oferite POLITICO de către un oficial din industrie. Rețelele de acces radio reprezintă cea mai mare parte a investițiilor în rețea și includ stații de bază și antene.

Cea mai recentă actualizare, din al doilea trimestru al anului 2022, a arătat Ericsson la 41%, Huawei la 28% și Nokia la 27%. Aceasta include noi vânzări de stații de bază și antene în 3G, 4G și 5G – unele dintre ele fac parte din contractele derulate cu operatorii.

În special pentru 5G RAN, schimbarea este și mai clară: Huawei și-a pierdut poziția inițială de lider de piață la începutul lansării; acum furnizează 22% din vânzări, Ericsson 42% și Nokia 32% în Europa, a estimat Dell'Oro.

Analiștii din industrie spun că mișcarea Huawei de a consolida și de a renunța la roluri cheie în afaceri publice ar putea dăuna companiei în țări în care încă mai are interese în joc: cele mai importante piețe fiind în acest sens Germania, Italia și Spania. Pe aceste piețe europene mari, guvernele au întârziat să impună măsuri „vânzătorilor cu risc ridicat” – și, în special, au încetinit și aplicarea acestora.

Cei mai mari operatori europeni, cum ar fi Deutsche Telekom și Vodafone, au, de asemenea, contracte de funcționare cu Huawei , ceea ce înseamnă că firma chineză încă oferă întreținere și menține rețelele în funcțiune - și poate susține în continuare părți ale lansării 5G.

Dar în Germania, cel puțin, noul guvern al lui Olaf Scholz a adoptat o poziție mai critică față de tehnologia chineză. În această lună, ministrul Economiei Robert Habeck – care a adoptat o abordare mai dură față de China – a blocat oficial investitorii chinezi să cumpere o fabrică de cipuri germane din cauza potențialelor amenințări la securitate.

Huawei, desigur, nu a renunțat complet la Europa.

Cei care încă au participat la Bruxelles în această vară, la acțiunile companiei au primit o pungă de cadou grea.

Pe lângă coperțile cartonate lucioase ale mapelor de PR - cu titluri precum „Alege un viitor mai inteligent: o contribuție la următoarea politică digitală a Europei” și „Zece ani de conectare a Europei” – geanta conținea un „memoriu” al lui Frédéric Pierucci. Fost director al producătorului francez de infrastructură Alstom, Pierucci a fost arestat de FBI sub acuzația de luare de mită în 2013 – exact în momentul în care conglomeratul american General Electric negocia să preia operațiunile nucleare ale Alstom.

Intitulată „Capcana americană”, cartea susține că autorul ei a fost ostatic în războiul economic secret al Washingtonului împotriva aliaților săi.

„Una după alta, unele dintre cele mai mari companii din lume sunt destabilizate în mod activ în beneficiul SUA, în acte de sabotaj economic care par a fi începutul a ceea ce urmează…”, se arată în rezumatul editorului.

Este o narațiune cu atractivitate profundă în interiorul companiei și una care creează o relație naturală cu alte guverne care se consideră ca fiind în calea superputerilor liberale. Pe măsură ce Huawei își caută prieteni pe continent, Ungaria – din ce în ce mai mult în opoziție cu restul UE cu privire la modul de a se angaja cu China și Rusia – rămâne un aliat vocal, iar compania se înclină spre această relație.

Anul acesta, în septembrie, unitatea Huawei din Europa Centrală și de Est și regiunea nordică a organizat evenimentul anual de Ziua Inovării în Ungaria, unde se află cel mai mare centru logistic european al companiei.

Pe malul Dunării, antreprenorii din domeniul tehnologiei s-au chinuit în engleză și maghiară, să se înțeleagă cu niște oaspeți chinezi și germani, la coadă la cafea și gustări (oferite din belșug) la Bazarul Grădinii Castelului din Budapesta, acoperit cu cupolă.

În interiorul sălii de conferințe, gazdele bilingve au pregătit mini-documentare despre protejarea raselor locale de somon în Norvegia și prevenirea inundațiilor în Ungaria. Directorii întreprinderilor mici au evidențiat dronele care monitorizează recoltele din Austria și potențialele incendii forestiere în Grecia, toate pe rețelele Huawei 5G.

Cu traducerea simultană disponibilă în limba maghiară, Huawei a prezentat cercetări pe care le-a comandat de la Economist Intelligence Unit, reiterând statutul Europei care înregistrează o întârziere în ceea ce privește utilizarea și implementarea 5G. A fost un memento implicit că dezmembrarea infrastructurii Huawei va avea consecințe reale.

Dar compania a subliniat, de asemenea, ceea ce speră să fie o parte mai mare a portofoliului său: produse mai puțin susceptibile de a inspira preocupări de securitate, cum ar fi invertoarele pentru panouri solare.

„Huawei este dedicat viziunii unei Europe verzi”, a declarat Jeff Wang, actualul șef pentru PR și comunicare al companiei, într-o adresă video adresată publicului din Budapesta, unde a subliniat cei 10 ani petrecuți lucrând pe continent.

În săptămânile premergătoare evenimentului, oficialii Huawei au făcut eforturi pentru ca prim-ministrul Viktor Orbán să vorbească. Deși acest lucru nu s-a întâmplat, Orbán l-a trimis pe unul dintre locotenenții săi de top – ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, Péter Szijjártó – să transmită un mesaj.

„Nu vom discrimina nicio companie de investiții din cauza țării lor de origine”, a spus Szijjártó. Budapesta va rezista ferm împotriva „presiunii internaționale”, a adăugat el, pentru a bloca „prezența Huawei aici în Ungaria”.

Radoslaw Kedzia, vicepreședintele Huawei pentru ECE și regiunea nordică (și primul non-chinez care a obținut statutul de CEO în cadrul companiei, în Republica Cehă în 2015), a declarat că nu există niciun calcul politic în spatele conferinței din Ungaria.

„Să nu ne demonizăm, bine? Suntem ca orice altă companie”, a spus Kedzia.

Dacă o evaluare a afacerii oferă „perspectivă următorilor 10-20 de ani de funcționare stabilă, atunci este bine să ne concentrăm o parte din resurse în acea țară”, a adăugat el.

La fel, a insistat purtătorul de cuvânt european, Huawei comunică cu fiecare țară „în același mod, la același nivel”. Compania se concentrează pe tehnologie și „nu se implică”, a spus el, în „jocuri politice”.

Un lucru este cert: când vine vorba de marele joc european, Huawei a pierdut - și și-a trimis toți jucătorii politici grei, acasă.