Un puls misterios traversează Pământul la fiecare 26 de secunde. Oamenii de știință nu pot explica fenomenul. Care sunt ipotezele

Pământul pare să aibă un puls misterios care se repetă la fiecare 26 de secunde. Fenomenul este cunoscut de zeci de ani, dar nici cele mai avansate instrumente nu au reușit să dezlege complet originea acestui semnal.

Un fenomen ciudat face Pământul să „pulseze” la fiecare 26 de secunde FOTO Shutterstock

Asemenea bătăilor ritmice ale unei inimi sau ticăitului regulat al unui ceas, scoarța terestră produce un ușor zgomot seismic la fiecare 26 de secunde. Aceste „bătăi” seismice minuscule, cunoscute sub numele de microseisme, sunt imperceptibile pentru oameni, însă sunt înregistrate cu ușurință de instrumentele extrem de sensibile folosite de seismologi, scrie BBC Science Focus.

Deși oamenii de știință au descoperit acest puls ritmic în urmă cu mai multe decenii, nici astăzi nu există un consens cu privire la cauza lui.

Microseismele sunt, de fapt, un fenomen destul de frecvent. Ele sunt generate permanent de evenimente naturale, de la valurile oceanului care lovesc țărmurile până la mișcările sincronizate ale spectatorilor entuziasmați de pe stadioane. Aceste fenomene creează un fel de „zgomot de fond” seismic. Totuși, acest microseism este neobișnuit datorită caracterului său constant și perfect ritmic.

Geologul Jack Oliver, care lucra la Universitatea Columbia la începutul anilor 1960, este considerat cercetătorul care a identificat acest „microseism global”. El a concluzionat atunci că sursa pulsului se află undeva în sudul Oceanului Atlantic.

La mai bine de o jumătate de secol distanță, folosind instrumente mult mai performante, cercetătorii au reușit să stabilească mult mai precis locul din care provine semnalul. Ei au descoperit că pulsul își are originea într-o zonă din Golful Guineei, în largul coastei vestice a Africii, cunoscută sub numele de Golful Bonny (Bight of Bonny).

Există două ipoteze

În prezent, cercetătorii iau în calcul două explicații principale: valurile oceanului sau activitatea vulcanică.

Potrivit primei teorii, valurile puternice și rapide care se reflectă de țărmul Africii s-ar concentra într-o anumită zonă a oceanului, în apropierea insulei Bioko. În momentul în care aceste valuri lovesc marginea platoului continental, energia lor ar putea deforma foarte ușor scoarța terestră, generând astfel un puls regulat de unde seismice.

Un argument important în favoarea acestei ipoteze este faptul că intensitatea pulsului de 26 de secunde pare să fie direct legată de puterea furtunilor din sudul Oceanului Atlantic. Cu cât furtunile sunt mai puternice, cu atât valurile care lovesc fundul mării în zonele puțin adânci sunt mai energice, iar undele seismice generate devin mai intense.

Există însă și o altă ipoteză. Cercetători din China susțin că un vulcan aflat pe insula São Tomé ar putea fi responsabil pentru acest fenomen. Nu ar fi pentru prima dată când un vulcan este asociat cu activitate microseismică.

De exemplu, Muntele Aso, un vulcan din Japonia, produce vibrații seismice despre care se crede că sunt generate de deplasarea gazelor și a magmei din subteran. Ulterior, oamenii de știință au identificat în aceeași regiune o a doua sursă de microseisme regulate, ceea ce oferă un argument suplimentar pentru explicația vulcanică. Acest al doilea puls are o frecvență ușor diferită și apare la fiecare 28 de secunde.

Semnalul pare să provină din apropierea formațiunii vulcanice Pico Cão Grande, situată pe insula São Tomé, în Golful Guineei. Această descoperire sugerează că pulsul de 28 de secunde ar putea avea o origine vulcanică, iar cercetătorii speculează că și pulsul de 26 de secunde ar putea proveni de la un alt vulcan care încă nu a fost identificat.

În ciuda acestor indicii promițătoare, oamenii de știință nu au reușit încă să stabilească cu certitudine ce provoacă „bătăile inimii” seismice ale Pământului.

Deși regularitatea acestui puls continuă să stârnească interesul cercetătorilor, fenomenul nu pare să reprezinte un pericol. Din acest motiv, studiul său nu a fost până acum o prioritate majoră pentru seismologi, mai notează publicația.