Misterul sângelui vechi de 50 de ani, rezolvat. Oamenii de știință au descoperit un nou sistem de grupe sanguine
Oamenii de știință au reușit să rezolve un mister medical care datează de mai bine de 50 de ani. Ei au identificat gena responsabilă pentru un antigen rar prezent la globulele roșii. Descoperirea a dus la recunoașterea unui nou sistem de grupe sanguine, numit MAL, și i-ar putea ajuta pe medici să găsească mai ușor sânge compatibil pentru unii pacienți.

Antigenul AnWj a fost identificat pentru prima dată în 1972, însă cercetătorii nu știau până acum ce genă se află în spatele acestuia și ce proteină îl transportă pe suprafața globulelor roșii. Science Daily anunță că misterul a fost rezolvat de o echipă de cercetători de la NHS Blood and Transplant și University of Bristol, după ani de investigații.
Descoperirea este importantă în special pentru persoanele care nu au antigenul AnWj. Peste 99,9% dintre oameni sunt AnWj-pozitivi, ceea ce înseamnă că sângele AnWj-negativ este extrem de rar.
În cazul unei persoane AnWj-negative care dezvoltă anticorpi împotriva acestui antigen, o transfuzie cu sânge AnWj-pozitiv poate determina atacarea globulelor roșii transfuzate de către sistemul imunitar. În anumite situații, reacția poate deveni gravă.
Un nou sistem oficial de grupe sanguine
Rezultatele cercetării au permis recunoașterea MAL drept un sistem distinct de grupe sanguine, având antigenul AnWj drept caracteristică definitorie.
Societatea Internațională de Transfuzie Sanguină (ISBT) a înregistrat sistemul sub denumirea MAL, ISBT 047. La momentul recunoașterii sale, acesta a fost al 47-lea sistem oficial de grupe sanguine.
Descoperirea arată cât de complex este sângele uman. Dincolo de bine-cunoscutele grupe A, B, AB și 0 și de sistemul Rh, globulele roșii au sute de molecule diferite pe suprafața lor, dintre care multe pot funcționa ca antigene.
În cazul pacienților cu grupe sanguine rare sau cu anticorpi neobișnuiți, aceste diferențe pot deveni esențiale pentru găsirea unui sânge compatibil.
Descoperirea ar putea ajuta la găsirea donatorilor rari
Una dintre cele mai importante consecințe ale cercetării este posibilitatea dezvoltării unor teste genetice capabile să identifice persoanele care sunt AnWj-negative.
Astfel de teste ar putea fi integrate în platformele existente și ar permite identificarea din timp a unor pacienți și donatori extrem de rari.
Cercetătorii subliniază însă că lipsa antigenului AnWj nu apare întotdeauna din cauza unei modificări genetice. În unele cazuri, exprimarea antigenului poate fi suprimată de anumite boli hematologice sau tipuri de cancer.




















































