Căldura extremă pârjoleşte Europa. „În câteva decenii, asta ar putea fi o vară răcoroasă“. Care este legătura cu schimbările climatice

Incendiu în Franţa FOTO AFP

Oamenii de pe tot globul se confruntă cu valuri de căldură sufocantă, inundaţii şi incendii de vegetaţie ca urmare a schimbărilor climatice.

Marea Britanie şi alte ţări din Europa au înregistrat temperaturi de peste 40 de grade Celsius luna aceasta, ceea ce a dus la lipsa apei şi la întreruperea serviciilor de transport public.

Temperaturile din Marea Britanie au depăşit 40 de grade pentru prima dată pe 19 iulie. Met Office — serviciul de meteorologie britanic — a estimat că temperaturile record sunt cauzate de schimbările climatice şi că situaţia s-ar putea înrăutăţi. De asemenea, s-a constatat că valurile de căldură nu sunt doar mai fierbinţi, ci durează şi mai mult.

„În câteva decenii, aceasta ar putea fi de fapt o vară destul de răcoroasă”, spune profesorul Friederike Otto, specialist în climă la Imperial College London, scrie BBC.

Valuri de căldură extremă în lume

Imagine de pe o plajă din Olanda FOTO AFP

India şi Pakistanul s-au confruntat deja cu cinci valuri de căldură succesive în acest an. Oraşul Jacobabad, din Pakistan, a înregistrat 49 de grade Celsius în luna mai.

În emisfera sudică, Argentina, Uruguay, Paraguay şi Brazilia au cunoscut un val de căldură istoric în luna ianuarie, iar mai multe zone au raportat că au avut cea mai fierbinte zi din istorie.

În aceeaşi lună, Onslow din Australia de Vest a atins 50,7 grade Celsius, cea mai ridicată temperatură comună înregistrată vreodată  în emisfera sudică.

Anul trecut, America de Nord a fost lovită şi de valuri lungi de căldură. Oraşul Lytton din vestul Canadei a atins temperaturi de 49 de grade Celsius..

Un val de căldură atât de intens ar fi fost practic imposibil fără schimbările climatice, spune reţeaua World Weather Attribution. O teorie a organizaţiei sugerează că temperaturile mai ridicate din Arctica determină încetinirea curentului cu jet, crescând probabilitatea domurilor de căldură.

Secete pe perioade lungi

Lac secat la graniţa dintre Franţa şi Elveţia FOTO AFP

Pe măsură ce valurile de căldură devin mai intense şi mai lungi, secetele se pot agrava şi ele. Între valurile de căldură plouă din ce în ce mai puţin, astfel că umiditatea solului şi rezervele de apă dispar mai repede. 

Cererea de apă din partea oamenilor şi a agriculturii pune şi mai mult stres asupra aprovizionării cu apă, adăugând penurii.

În sud-estul Angliei, oamenilor li s-a spus să economisească apă prin oprirea maşinilor de spălat. Fermierii au avertizat că seceta afectează hrana animalelor.

Centrul Comun de Cercetare al Comisiei a publicat, la 18 iulie, raportul său intitulat „Seceta în Europa – iulie 2022”, care prezintă o evaluare a situaţiei privind seceta din Europa, pe baza activităţii Observatorului european al secetei.

Analiza evoluţiei şi a impactului secetei prelungite din UE arată că o parte îngrijorătoare a teritoriului este, în prezent, expusă secetei la niveluri de avertizare (46% din UE) şi de alertă (11% din UE), asociate cu un deficit de umiditate a solului care cauzează stres plantelor.

Franţa, România, Spania, Portugalia şi Italia se vor confrunta, probabil, cu această scădere a randamentului culturilor. Într-o anumită măsură sunt, de asemenea, afectate Germania, Polonia, Ungaria, Slovenia şi Croaţia. În Italia, bazinul fluviului Pad înregistrează cel mai înalt nivel de severitate a secetei.

Mai mult gaz pe incendiile de vegetaţie

FOTO AFP

Incendiile de vegetaţie pot fi declanşate direct de mâna omului, dar şi factorii naturali pot juca un rol important.

Ciclul de căldură extremă şi de lungă durată cauzat de schimbările climatice atrage din ce în ce mai multă umiditate din pământ şi vegetaţie.

Aceste condiţii uscate reprezintă gazul pentruincendiile de vegetaţie, care se pot răspândi vertiginos.

Sezonul incendiilor de vegetaţie din emisfera nordică a început precoce în unele zone din cauza lipsei de precipitaţii şi a căldurii inoportune, astfel că incendiile s-au tot înrăutăţit pe parcursul lunii iulie.

Cele mai recente incendii grave au fost raportate în Franţa, Spania, Portugalia, Grecia, Croaţia şi Albania — mii de locuitori fiind nevoiţi să evacueze zonele vizate, iar câteva sute că au murit, conform rapoartelor.

Vara trecută în Canada, valurile de căldură au dus la incendii care s-au răspândit atât de rapid şi de agresiv încât şi-au creat propriul sistem meteorologic, formând nori pirocumulonimbus. Aceşti nori colosali au produs apoi fulgere, aţâţândşi mai multe incendii.

În comparaţie cu anii 1970, incendiile mai mari de 40 km pătraţi sunt acum de şapte ori mai frecvente în vestul Americii, potrivit Climate Central, o organizaţie independentă de oameni de ştiinţă şi jurnalişti.

Vedere aeriană asupra distrugerilor provocate de incendii în Wennington, Anglia FOTO Profimedia 

Mai multe evenimente extreme cu precipitaţii

În ciclul meteorologic obişnuit, vremea caldă creează umiditate şi vapori de apă în aer, care se transformă apoi în picături pentru a crea ploaie.

Totuşi, cu cât devine mai caldă, cu atât sunt mai mulţi vapori în atmosferă. Acest lucru are ca rezultat mai multe picături şi precipitaţii mai abundente, uneori într-un interval mai scurt de timp şi pe o suprafaţă mai mică.

Deja în acest an, inundaţiile au lovit Spania şi câteva părţi din estul Australiei. Într-o perioadă de doar şase zile, Brisbane a înregistrat aproape 80% din precipitaţiile anuale, în timp ce Sydney a înregistrat mai mult decât media anuală a precipitaţiilor în puţin peste trei luni.

Aceste precipitaţii sunt legate de efectele schimbărilor climatice în altă parte de pe glob, potrivit lui Peter Gleick, specialist în apă de la Academia Naţională de Ştiinţe din SUA.

„Când cresc zonele de secetă, ca în Siberia şi vestul SUA, apa cade în altă parte, într-o zonă mai mică, agravând inundaţiile”, spune el.

Vremea de pe tot globul va fi întotdeauna variabilă — dar schimbările climatice fac aceste variaţii cu atât mai extreme.

Iar provocarea de acum nu este doar limitarea impactului pe care oamenii îl au asupra atmosferei, ci şi adaptarea şi abordarea extremelor cu care ne confruntăm deja.