Saracimea din Iasi se incaiera pe adaposturile "cartierului de vagoane"
0In urma cu doi ani, Primaria Municipiului Iasi evacua fortat din garsonierele firmei Preboc 42 de familii. In plina campanie electorala pentru alegerile locale, blocul era vandut unui "investitor
In urma cu doi ani, Primaria Municipiului Iasi evacua fortat din garsonierele firmei Preboc 42 de familii. In plina campanie electorala pentru alegerile locale, blocul era vandut unui "investitor strategic", deloc interesat de soarta sarmanilor. Asa au ajuns amarastenii, prin "grija" Primariei, sa primeasca 150 mp de teren per familie si niscaiva materiale de constructii pentru a ridica bordeie pe malul Bahluiului, langa standionul "Constructorul", pe o strada numita bizar, Cicoarei. Locul e la un pas de vile luxoase, printre care si cea a edilului-sef al urbei iesene, si este presarat cu vagoane din metal, botezate "transuri". Cartierul de transuri este la doar cativa pasi de un cartier din bordeie de chirpici numit Dallas. De doua ierni, aceste locuinte metalice sunt domiciliul catorva familii din strada Cicoarei, familii care s-au rafuit si s-au batut parte in parte multe zile pentru a castiga proprietatea unui vagon. Intr-un astfel de trans, familia Carlig a inghesuit trei paturi, un sifonier si o masa, loc unde dorm sase persoane, sotul Doinei Carlig fiind incarcerat pentru trei ani. Membrii familiei Carlig stau de doua ierni in bataia viscolului si, din pricina acestor zile geroase, stau cu randul noaptea sa nu cumva sa mai ramana captivi inauntru pentru a nu se stie cata oara, dupa ce gerul a sudat usa metalica si cativa vecini i-au scos la lumina. Peretii din tabla ondulata au "tapet" din chiciura, iar chirpiciul cu care a fost captusit interiorul s-a uscat si a cazut din pricina godinului. Fiica cea mare, "maritata fara acte", si-a construit o camaruta din chirpici, lipita de un perete al transului, loc unde creste un prunc de un an si trei luni. Copilul doarme in pat cu cainele si este incalzit cu vreascuri si anvelope arse. Nu au apa, curent electric sau canalizare, iar toaleta cu "usa" dintr-o patura este in camp, la 50 de metri. Doar o cismea, acum inghetata, aminteste cat de cat de civilizatie. Putin mai departe, in fostul WC al stadionului, s-au aciuat patru familii, printre care doi copii orfani, Cristian (17 ani) si Radu Catruc (19 ani). Toti acesti amarati vor fi alungati curand si de pe acest teren, deoarece nu au acte, iar pamantul este revendicat de un mahar iesean. Sub un damb, alte trei familii evacuate de la Preboc si alungate din vagoanele metalice dupa batai crancene si-au construit bordeie. Elena Gheorghiu si familia sa de patru membri, familia Popa cu doi copii (din care unul de un an si trei luni) stau de doi ani intre pereti scunzi de chirpici. Fara sa gaseasca locuri de munca, traind exclusiv din alocatiile copiilor, aceste familii nevoiase vad mancare buna doar in preajma sarbatorilor, cand oamenii ale caror balcoane dau spre bordeie le aduc cate ceva de mancare. Despre soarta sarmanilor aciuati pe strada Cicoarei, primarul Simidar nu stie prea multe: "Ei au primit asa, in principiu, materiale de constructie, le-au vandut si le-au baut".























































