Cum apar complicațiile suferite de antrenorul Mircea Lucescu. AVC ischemic și tromboembolismul pulmonar, „inamicii invizibili”

Dispariția lui Mircea Lucescu, unul dintre cei mai mari antrenori din istoria fotbalului, scoate la lumină pericolul unor afecțiuni care acționează tăcut, dar devastator. AVC-ul ischemic și tromboembolismul pulmonar sunt boli care pot lovi fulgerător și care, din păcate, afectează tot mai des și persoane mai tinere.

Anumite semne precum cefaleea pot să apară înaintea unui AVC ischemic FOTo: istock

Mircea Lucescu, al treilea cel mai titrat antrenor de fotbal din lume, s-a stins din viață marți, 7 aprilie 2026, în secția ATI a Spitalului Universitar din București. Potrivit reprezentanților unității medicale, unde antrenorul era internat din 29 martie, la investigația CT realizată în cursul zilei de marți s-au identificat „multiple semne de accidente vasculare ischemice cerebrale” și „focare de tromboembolism pulmonar”.

Accidentele vasculare ischemice cerebrale și tromboemboliile pulmonare sunt două patologii tot mai frecvente. Dacă în urmă cu mulți ani astfel de complicații apăreau preponderent la vârste înaintate, astăzi medicii semnalează o scădere îngrijorătoare a vârstei pacienților afectați.

Ce este accidentul vascular cerebral ischemic

Accidentul vascular cerebral (AVC) ischemic apare atunci când o arteră care duce sânge către creier este blocată de un cheag. În lipsa oxigenului, celulele nervoase încep să moară rapid, uneori în doar câteva minute. Este cel mai frecvent tip de accident vascular cerebral, statisticile indicând că aproximativ 80–85% dintre toate AVC-urile sunt ischemice. De amploarea evenimentului vascular, dar și de rapiditatea intervenției, depinde evoluția pacientului.

„(AVC-urile ischemice – n.red.) reprezintă cea mai mare parte a accidentelor vasculare cerebrale, accidentele hemoragice clasându-se la doar 10–15%. Sunt determinate de afecțiuni cardiace care produc embolii cerebrale, tromboembolii cerebrale, boli valvulare cardiace – cu și fără fibrilație permanentă. Există și accidente ischemice produse de plăcile de aterom care se găsesc pe pereții vaselor cerebrale”, a explicat medicul primar neurolog Renică Diaconescu, pentru „Adevărul”.

AVC-urile ischemice produse de bolile cardiace și cele cauzate de plăcile de aterom au început să aibă o prevalență similară, arată medicul. Mulți pacienți vârstnici nu își tratează fibrilația atrială permanentă, iar consecința poate fi tromboembolia cerebrală.

Care sunt factorii de risc pentru AVC ischemic

Primul factor de risc menționat de dr. Renică Diaconescu este stresul, însă lista este mult mai extinsă. „Stresul, dislipidemia, bolile cardiace, fumatul, consumul de alcool, alimentația, diabetul zaharat... Fiecare factor de risc trebuie evaluat și tratat separat. Dacă ai o dislipidemie, trebuie s-o tratezi; dacă ai diabet, trebuie să-l tratezi. Uneori, aceste afecțiuni sunt gestionate împreună, în context”, a explicat medicul.

Semnele care pot prevesti un accident vascular cerebral, numite în limbaj medical „semne prodromale” – adică simptome timpurii, deseori vagi – includ: amețeală, amorțeli (parestezii) la nivelul membrelor sau feței, tulburări de limbaj (pacienții nu mai pot rosti anumite cuvinte sau le rostesc cu greutate), dureri de cap (cefalee), tulburări de echilibru, tinitus (zgomote în urechi).

Semnele instalării unui AVC sunt însă mult mai evidente și necesită intervenție medicală de urgență: slăbiciune sau paralizie pe o parte a corpului, asimetrie facială, dificultăți de vorbire.

Deși patologia apare frecvent după 55–60 de ani, medicii atrag atenția că tot mai mulți pacienți afectați sunt sub 50 de ani.

Ce este tromboembolismul pulmonar

Tromboembolismul pulmonar (TEP), numit și embolie pulmonară, apare atunci când un cheag de sânge ajunge în plămâni și blochează o arteră pulmonară. Reprezintă, de asemenea, o urgență medicală majoră, cu risc de deces rapid.

„În bolile pulmonare, cheagurile pleacă din zone periferice. La pacienții imobilizați, acestea provin, de cele mai multe ori, din membrele inferioare. Pot apărea și după intervenții chirurgicale, motiv pentru care, postoperator, se administrează anticoagulante pentru o perioadă de timp, tocmai pentru a preveni aceste embolii”, a explicat dr. Diaconescu.

Persoanele cu varice sunt, de asemenea, predispuse la tromboembolism pulmonar.

La pacienții cu risc crescut se recomandă investigații precum angiografia sau ecografia Doppler periferică, pentru identificarea eventualilor trombi, indică medicul.

„Tromboembolismul pulmonar debutează brusc, cu scăderea tensiunii arteriale, insuficiență respiratorie acută și, uneori, stare comatoasă. Este dificil, inițial, de diferențiat de un șoc cardiac. Diagnosticul este stabilit prin tomografie pulmonară și analize precum D-dimerii”, a mai explicat medicul.

Pericolul tromboembolismului pulmonar nu mai apare doar la vârstnici, ci și la persoane tinere, în special în contextul imobilizării prelungite.

„Este important ca pacientul să fie mobilizat cât mai repede și să nu rămână imobilizat la pat perioade lungi”, subliniază medicul.

Ce au în comun cele două afecțiuni și cum pot fi prevenite

Deși afectează organe diferite, AVC-ul ischemic și tromboembolismul pulmonar au o cauză comună: formarea și migrarea cheagurilor de sânge. În AVC, cheagul blochează o arteră din creier, în TEP, cheagul blochează o arteră din plămâni, iar pacienții cu boli cardiovasculare prezintă un risc crescut pentru ambele patologii.

Riscul acestor afecțiuni poate fi redus prin: adoptarea unui stil de viață sănătos (alimentație echilibrată, mișcare, renunțarea la fumat); controlul bolilor cronice (hipertensiune, diabet, boli cardiace); atenție sporită la factorii temporari (intervenții chirurgicale, imobilizare, călătorii lungi).