Românii, sclavii burţii

Pentru români, cel mai plăcut mod de a-şi petrece zilele de sărbătoare este la un grătar la iarbă verde, împreună cu toată familia

De la sărac la bogat sau de la intelectual rafinat la mojic needucat, simbolul traiului bun la români reprezintă frigiderul plin şi masa îmbelşugată.

Mâncarea ocupă un loc important în viaţa românilor, iar acest lucru se vede cel mai bine în zilele de sărbătoare, când „e liber de la Guvern" şi momentul ideal pentru un grătar „cu de toate" la iarbă verde. De regulă, la aceste evenimente participă toată familia, de la cel mai mic până la cel mai bătrân, o mulţime eterogenă de copii de câţiva ani, adolescenţi, adulţi şi moşnegi, de oameni cu carte sau bunici cu două clase. Dar în clipa când grătarul este gata, toţi devin unul - ăia mici lasă mingea, puberii fiţoşi abandonează iPhone-ul, babele îşi amână bârfa - şi se strâng laolaltă pentru a devora fleicile aburinde. 

Românul nu uită de mâncare nici în timpul banalelor zile de lucru, chiar dacă are acasă tot ce-i trebuie pentru a încropi o cină decentă. La sfârşitul programului, o raită prin supermarket burduşeşte frigiderul şi subţiază considerabil bugetul. De altfel, România se situează cu 126% peste media europeană în ceea ce priveşte banii cheltuiţi pe alimente, susţine biroul statistic al Uniunii Europene (UE). 

„Am o grijă permanentă de-a nu rămâne fără mâncare, chiar dacă ştiu că, de fapt, nu-mi lipseşte nimic din cămară", spune Mariana Goroi (36 de ani), din Bucureşti. „Cel mai bine mă simt când ştiu că frigiderul «dă p-afară». De asemenea, de sărbătorile mari, de Crăciun sau Paşte, îmi plac mesele încărcate. E drept că de fiecare dată cumpăr mai mult decât se consumă şi ajung să arunc mâncare", mai spune Mariana Goroi.

Mănânc, deci mă simt bine!

Potrivit Institutului Naţional pentru Statistică, românii cheltuiesc pe alimente şi băuturi nealcoolice peste 40,8% din venitul lor lunar. În primul trimestru al acestui an, suma totală medie cheltuită pentru bunuri de consum a fost de 2.245 de lei pe gospodărie, cea mai mare parte fiind alocată hranei. La polul opus în gospodăriile româneşti se află cheltuielile pentru educaţie - doar 0,8% din venitul lunar.

„Raportat la Europa, procentajul foarte mare din salariul lunar pe care românii îl alocă alimentelor este justificat de veniturile totale mici, comparativ cu cele ale occidentalilor, să zicem", explică sociologul Mircea Kivu. 

Specialistul susţine însă că românii, spre deosebire de alte popoare, au un cult pentru mâncare. „La noi, starea generală de bine este asociată cu mâncarea multă. Marile sărbători se celebrează cu mâncare, la întâlnirile familiale sau prieteneşti, de asemenea, se mănâncă. Dar este o tradiţie veche - în basmele şi poveştile noastre, când fata Împăratului Roşu se mărită cu băiatul Împăratului Verde, se consumă munţi de pâine şi care întregi de carne", precizează Mircea Kivu.

„Alimentara" de la coşul de gunoi

Apogeul obsesiei pentru mâncare este atins de sărbătorile mari, de Crăciun şi de Paşte, când piaţa alimentelor şi a băuturilor alcoolice şi nealcoolice creşte şi de două sau de trei ori.

„Încep pregătirile pentru Crăciun sau Paşte chiar şi cu o lună înainte, pentru a evita aglomeraţia din supermarket", spune Elena Gheorghiţă, o casnică de 42 de ani, din Bucureşti. „Înainte de toate îmi fac o listă cu ce e de cumpărat. O listă foarte lungă, pentru că nu concep să-mi lipsească ceva de pe masă, mai ales că în fiecare an am oaspeţi. Şi de fiecare dată ajung să cheltuiesc mai mult decât îmi permite bugetul. Din păcate, «gaura» se acoperă în câteva luni. Şi să nu mai zic că mereu rămân cu mâncare prea multă pe care, într-un final, sunt nevoită s-o arunc la gunoi", mărturiseşte Elena Gheorghiţă.

Potrivit Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară, românii aruncă 350.000 de tone de mâncare la gunoi în fiecare an. Şi la fiecare tură de cumpărături, românul aruncă 5% din alimente.

"La noi, starea generală de bine este asociată cu mâncarea multă. Marile sărbători se celebrează cu mâncare, la întâlnirile familiale sau prieteneşti, de asemenea, se mănâncă."
Mircea Kivu sociolog

Şi multă, şi nesănătoasă

Românii cumpără, în general, mâncare ieftină, pentru ei fiind mai importantă cantitatea decât calitatea, spune sociologul Mircea Kivu. Mâncarea ieftină este, de regulă, nesănătoasă, iar românii sunt adevăraţi fani ai fast-foodurilor. Numai în Bucureşti, de pildă, se comandă zilnic 25.000 de shaorme şi 10.000 de pizza, arată un studiu realizat de revista „Capital". Cele două sortimente aduc anual încasări de peste 50 de milioane de euro.
În plus, aproximativ 6% din populaţie mănâncă la fast-food, conform studiului Herbalife „Atitudini şi comportamente în stilul de viaţă al românilor".