Românii, deficitari ai bunului simţ

România se situează pe locul 18 din 27 atunci când vine vorba de bun simţul locuitorilor ei. FOTO Shutterstock

Un studiu recent arată că în clasamentul bunului simţ în ţările europene, România se situează pe locul 18 din 27. Locul nu reflectă nimic altceva decât atitudinea românilor vizavi de comportamentul celorlalţi români.

Românii consideră că au bun simţ, dar în doze modeste. Situaţia actuală este confirmată de locul pe care românii singuri s-au poziţionat în topul bunului simţ la nivel european, realizat de Pate Bucegi.

Ospitalitatea românească a reprezentat mereu un brand de ţară, formând imaginea idilică a românilor dornici de găzduire. În realitatea văzută prin ochii românilor, lucrurile stau cu totul altfel. Cel mai importante caracteristici pentru români sunt generozitatea, bunul simţ, respectul şi politeţea. Dar doar 20% din respondenţii studiului au oferit note bune la aceste capitole. La capitolul responsabilitate şi încredere, românii stau şi mai prost. Aceste calităţi se află pe ultimul loc, pentru că doar 14% din conaţionali consideră că suntem demni de încredere, cinstiţi şi atenţi în a ne onora promisiunile.

Ce înseamnă bun simţ?

Pentru majoritatea dintre noi, bunul simţ se traduce prin gesturi esenţiale precum folosirea formulelor de mulţumire pentru serviciile oferite de ceilalţi.

Bunul simţ pentru români înseamnă în primul rând folosirea formulelor de mulţumire pentru serviciile oferite de ceilalţi. „Mulţumesc”, „te rog”, alături de salutul „bună ziua” sunt cele mai des folosite replici, alese de 80% din respondenţi. „Îmi cer scuze” este o formulă folosită cu zgârcenie, doar de către cei înzestraţi cu bun simţ.

Majoritatea covârşitoare dintre români, respectiv 96%, consideră că bunul simţ se învaţă în familie şi că părinţii sunt cei care trebuie să facă educaţie în acest sens. Apoi intervine rolul şcolii care trebuie să perpetueze stilul de viaţă deprins acasă, după cum cred 66% din români. Un rol important îl are şi mass media, 19% din români considerând că produsele media sunt responsabile pentru educarea populaţiei.

Pe cine respecţi cel mai mult?

Şi pentru că în sânul familiei se deprind majoritatea obiceiurilor, tot membrii familiei sunt cei care beneficiază, sau nu, de efectele poveţelor. Părinţii, bunicii, urmaţi de partenerul de viaţă sunt cele mai respectate persoane din viaţa unui român. Mai mult de jumătate dintre români consideră că partenerul de viaţă are o importanţă deosebită şi că merită să fie tratat cu mult bun simţ şi respect. În schimb, la capătul listei, se află şoferii din trafic, călătorii din mijloacele de transport, vecinii şi colegii de serviciu care primesc cele mai puţine dovezi de bun simţ şi sunt categoriile cel mai puţin respectate de români.

Pentru Aurelia Marinescu, autoarea volumului „Codul bunelor maniere”, taximetriştii şi operatorii telefonici sunt cei mai nepoliticoşi oameni din societatea românească, aşa cum a recunoscut într-un interviu „Adevărul”. „Mă deranjează când sun la un operator telefonic şi sunt întâmpinată mai întâi de un robot care mi se adresează fără pronumele de politeţe. «Salut! Bine ai venit la Romtelecom!“ Şi mă întreb mereu de unde mă ştiu oamenii ăştia, că eu şi doamnei care îmi vine pătrunjel în piaţă tot cu «dumneavoastră» mă adresez. Faptul că în limba engleză nu există pluralul politeţii nu scuză bădărănia noastră”, spunea Aurelia Marinescu.

Chiar dacă românii nu se văd practicanţi reuşiţi ai bunului simţ, peste jumătate dintre aceştia sunt de părere că gesturile de bun simţ primesc, la rândul lor, respect şi consideraţie. Există însă un procent semnificativ de români, 32% care consideră că „în societatea de azi nu ai nimic de câştigat dacă ai bun simţ”, acest sentiment intensificându-se odată cu înaintarea în vârstă.

Între românii cu bun simţ sunt şi români responsabili: protejarea mediului înconjurător este cea mai importantă cauză pentru care românii ar dona o sumă de bani sau ar aloca ore în timpul lor liber. Un procent de 42% dintre ei sunt dispuşi să facă acest lucru. Pe locurile următoare, însă la foarte mare distanţă de prima cauză se afla acţiuni ce au ca scop ajutorarea copiiilor cu nevoi speciale, un sfert din românii intervievaţi manifestându-şi interesul în acest sens.

Studiul despre bun-simţ a fost realizat la iniţiativa Pate Bucegi cu ocazia lansării campaniei de comunicare ce se va desfaşura în perioada mai-iulie 2013 şi care pune accent pe acest concept de responsabilitate socială.

„În urma studiului realizat am constatat că românii învaţă bunul-simţ şi regulile de bună-creştere în familie, dar tot în familie le şi aplică. În acest sens, Pate Bucegi a ales noua comunicare ce pune accent pe importanţa aplicării regulilor şi în viaţa de zi cu zi, cu vecinii de bloc, colegii de birou, oamenii alături de care călătorim în trafic. Ne dorim ca publicul nostru ţintă să ducă mai departe ce a învăţat în casă şi să perpetueze obiceiurile bune” a declarat Ana Burloiu, Brand Manager Pate Bucegi.