Reindustrializarea - o noua ofensiva economica

Dincolo de inaugurarea turbogeneratorului nr. 5, retehnologizat, apartinand Regiei Autonome de Activitati Nucleare Romag primul-ministru Adrian Nastase si viceprim-ministrul Dan Ioan Popescu au luat

Dincolo de inaugurarea turbogeneratorului nr. 5, retehnologizat, apartinand Regiei Autonome de Activitati Nucleare Romag primul-ministru Adrian Nastase si viceprim-ministrul Dan Ioan Popescu au luat in analiza o serie de aspecte extrem de actuale ale economiei si societatii romanesti: evolutia sistemului energetic, axata indeosebi pe realizarea Unitatii 2 de la Cernavoda, investitie de peste 700 milioane de dolari; politicile de reindustrializare a Romaniei, dar si de expansiune a industrializarii prin IMM-uri la sate, sprijinita prin programele SAPARD; incheierea de noi acorduri cu guvernele Europei pentru a clarifica veniturile romanilor care muncesc in strainatate; privatizarea, pe langa utilitatile energetice, si a industriei de aparare. Laitmotivul discutiilor premierului Adrian Nastase a fost "sa aratam fapte, nu vorbe".
Adrian Nastase, primul-ministru al Romaniei:
Industrializarea - si in zonele rurale
"Prin strategiile derulate intre 2001 si 2004, prioritatile Guvernului au tinut, in mod expres, seama de crearea unor locuri de munca sigure in intreaga zona economica. Strategiile de dezvoltare a Romaniei au tinut seama de faptul ca prin restructurarea economica a fost eliberata foarte multa forta de munca. S-a creat, astfel, o presiune enorma in zona de somaj. Pentru noi este extrem de important faptul ca am reusit sa realizam o crestere economica de 5%, fara sa marim insuportabil nivelul somajului. Practic, am creat doua procese paralele: restructurarea si investitiile care sa duca la locuri de munca in intreprinderi noi, precum IMM-urile, in intreprinderile de confectii, dar si prin atragerea de investitii straine. Inspectia Muncii a acordat de curand peste 4.900.000 de contracte de munca, ce vor sustine inclusiv bugetul de stat prin taxe si impozite, ce reprezinta o sursa principala pentru orice guvern. Desigur, cifra contractelor de munca, privita in contextul celor peste 6 milioane de pensionari, ne creeaza si o imagine foarte clara a prioritatilor in ceea ce ii priveste pe cei 22 de milioane de cetateni ai Romaniei, in ceea ce priveste procesul de creare a unor noi locuri de munca. In aceste conditii, in perioada 2004-2008 vor fi create noi locuri de munca in activitati cu mare valoare adaugata. Pentru aceasta, vom infiinta parcuri tehnologice care vor fi de mare succes si viitor. Unul va fi chiar la Portile de Fier II. Totodata, vom crea locuri de munca in zonele mai slab dezvoltate, prin infiintarea asa-ziselor bazine de munca, forma utilizata si in Europa, prin folosirea resurselor locale si regionale. O prioritate absoluta o reprezinta crearea de locuri de munca in zona rurala, careia trebuie sa-i schimbam total configuratia. Rezolvarea acestei probleme reprezinta o prioritate strategica pentru Guvern, in contextul in care dezvoltarea rurala devine un obiectiv major al dezvoltarii societatii romanesti. Nu putem sa asiguram venituri convenabile unui segment important de populatie doar prin activitatile sezoniere din agricultura. Va trebui sa dezvoltam activitati agroindustriale si chiar sa atragem activitati industriale spre zona rurala. Aici, un rol foarte important il au deja programele SAPARD. Totodata, in zona rurala va trebui sa dezvoltam infrastructura care sa permita activitatile economice pe care intentionam sa le implementam in mediul rural. In privinta populatiei de la sate, trebuie sa acceptam existenta a doua aspecte: ca exista populatie care traieste la sate, dar face naveta si lucreaza la oras, dar ca exista si un procent al celor ce lucreaza in agricultura. Numarul celor ce lucreaza in agricultura este ceva mai mic decat al celor care lucreaza in oras, totusi, este mult mai mare decat procentul din tarile UE. In Romania, 30% din populatie lucreaza in agricultura, procent mult prea mare. Aceasta populatie este considerata ca facand parte din lucratorii sezonieri, datorita specificului muncii agricole. Unii spun ca acest aspect reprezinta un somaj partial pe care noi nu-l luam in calcul. Este, insa, foarte important sa modernizam structurile lucrative si economice din mediul rural, inclusiv in perspectiva integrarii in UE, unde procentul populatiei care lucreaza in agricultura este de 5-7%. Oricum, in aceasta zona trebuie sa existe cel putin un angajat care sa reprezinte pilonul unei familii. Altfel, saracia genereaza reactii extremiste, inclusiv de tip criminal".
Taxele pe munca din strainatate ar imbunatati veniturile la bugetul de stat
"Este momentul sa evoluam si in ceea ce inseamna munca in strainatate, ce inseamna ea pentru dezvoltarea societatii romanesti. Pe acest segment, noi nu inventam nimic. Practic, modelul a fost folosit si de alte tari pe parcursul dezvoltarii lor sau de acele tari care au incercat sa-si rezolve problemele de subdezvoltare. Modelul a functionat si in Grecia, Portugalia sau Spania, care au recurs la aceste modalitati. Trebuie sa facem, insa, distinctie intre cei care lucreaza legal si cei neangajati legal. Aici intervin trei aspecte pe care le voi analiza. Pentru a lucra in strainatate, a fost nevoie ca Guvernul nostru sa asigure eliminarea vizelor pentru ca cetatenii Romaniei sa circule liber prin Europa. Astfel, milioane de romani, in calitate de turisti, afaceri sau in cautarea locurilor de munca, au intrat in Europa in ultimii patru ani. In ultimii ani, Guvernul a semnat numeroase acorduri cu guvernele din Europa pentru ca romanii sa fie angajati legal. Aceasta inseamna si plata taxelor, si asistenta sociala, si asigurarea unor drepturi de continuitate in tara. In afara acestor acorduri, insa, exista o serie de romani care muncesc in strainatate fara documente legale. Acest gen de munca este identic cu locul de munca din economia subterana. Nu intra bani la buget, iar oamenii nu beneficiaza de protectie sociala. In acest context, Guvernul Romaniei face eforturi pentru a reglementa acest aspect cu guvernele straine. De pe urma unei astfel de munci, singurul aspect pozitiv consta in faptul ca se realizeaza niste venituri personale, capacitatea de a-si intretine familia si a realiza mici investitii, care ar putea deveni embrionul unei afaceri viitoare de tip privat. Pe langa toate aceste aspecte, mai intervine inca unul care se refera direct la schimbarea mentalitatii romanilor fata de munca. Cei ce lucreaza in strainatate stiu exact cat dureaza pauza de cafea si cat pot fuma in timpul unei zile de lucru".
Dan Ioan Popescu, ministru de stat:
Parcurile industriale - investitii de sute de milioane de euro
"Pana acum, discutam doar cum sa atragem investitiile straine in Romania, dar in ultimul an de zile ne-am pus problema cum sa ajutam investitiile romanesti sa intre pe aceste piete. Intentionam sa intram pe programe energetice, pe programe industriale din alte tari, dar si pe produsele noastre pentru alte tari. Aceasta este o noua ofensiva economica, conceptul de reindustrializare. Acesta a plecat de la baza - modernizarea si dezvoltarea sistemului energetic (SE), realizarea unui SE performant, la preturi competitive nu numai pentru Europa, ci si pentru Romania. Ma refer aici la proiectul Unitatii 2 de la Cernavoda, iar in perspectiva, la Unitatea 3. Urmeaza etapa urmatoare, care e reprezentata de domeniul siderurgiei, constructiilor de masini si industria textila, fiecare in parte reprezentand capitole concrete de negociere cu UE. Acestea reprezinta un potential specific, cu care Romania poate fi competitiva in UE. Acest concept de reindustrializare prevede si crearea de consortii nu numai in domeniul confectiilor si textilelor, ci si la nivel energetic. Totodata, facem eforturi pentru a crea consortii si pentru mari proiecte pe piata Irakului si Egiptului. Discutam, totodata, si de o reasezare a industriei de ingrasaminte romanesti pe alte zone, unde gazele naturale sunt mai ieftine decat in Romania. Aceasta este o alta conceptie a economiei romanesti. Din acest concept face parte si crearea de parcuri industriale, dintre care unele sunt adevarate succese, unde se discuta de investitii in green field. Ma refer la parcurile tehnologice din zona Sibiului, a Brasovului, Zalau si chiar Calarasi, unde deja avem investitii de sute de milioane de euro. Acestea asigura zeci de mii de locuri de munca. Numai in industria de componente pentru masini avem 25.000 de locuri de munca. Acesta este conceptul de reindustrializare, inceput in 2001".
Industria militara - la privatizare
"APAPS si-a finalizat misiunea. A facut peste 80% din privatizare, iar acum mai sunt foarte putine societati cu capital majoritar de stat. Acestea pot fi privatizate prin intermediul altor ministere, inclusiv MEC. Sunt, insa, foarte multe procese lasate in urma, incepand cu privatizarile din '93: 10.000-12.000 de procese. Acestea trebuie urmarite si verificate din punctul de vedere al implementarii investitiilor. Aceasta poate fi urmarita de o institutie care nu are ca obiectiv privatizarea, ci eficientizarea economica. In acest context, este normal ca aceasta institutie sa fie AVAB. Pe de alta parte, MEC are in sarcina doua segmente foarte importante pentru prezent: sectorul energetic si industria de aparare. In energie speram ca in urmatoarele zile sa finalizam privatizarea a doua filiale Electrica pentru care avem o oferta generoasa din partea Enel, compatibila cu cele din Polonia, Ungaria si Slovacia. Si la Distrigaz Sud si Nord si-au depus intentia de a participa la privatizare cinci companii importante, iar Petrom se afla in grafic. Intregul proces de privatizare din energetica este corect si transparent, societatile fiind interesante pentru investitorii straini. Un al doilea segment foarte important pentru MEC este industria militara, unde vom demara procesul de privatizare, in perioada imediat urmatoare. Deja, la nivelul guvernelor s-a discutat un pachet de patru acte normative care sa asigure o privatizare corecta si eficienta in acest segment de activitate".