Povestea bradului de Crăciun

Primul brad împodobit a fost în anul 1600

De când a fost folosit pentru prima oară pentru a marca Sărbătorile de iarnă, în Letonia, în secolul al XV-lea, pomul împodobit a devenit unul dintre cele mai importante simboluri ale Crăciunului.

Împodobirea pomului de Crăciun a devenit cel mai emoţionant ritual al Sărbătorilor de iarnă. Toată familia se strânge în jurul bradului şi aproape fiecare dintre noi are cu siguranţă un glob preferat.

Primul moment în care bradul a devenit centrul atenţiei de Sărbători este marcat în secolul al XV-lea în Letonia. De atunci însă lucrurile s-au schimbat. Multe dintre aceste modificări s-au înregistrat la nivelul percepţiei şi al modului în care este serbat bradul.

„Legătura dintre pom şi Naşterea Domnului era foarte marcată în secolul al XVI-lea. Acum, componenta religioasă a trecut în plan secund, locul fiindu-i luat de ideea de sărbătoare ca festin, când oamenii îşi iau cadouri, se duc la munte. În ultimii 20-30 de ani, obiceiurile specifice Sărbătorilor de iarnă sunt parcă golite de sensul lor iniţial", este de părere istoricul Dan Falcan.

Click pe foto pentru a vedea o scurtă istorie a tradiţiei bradului de Crăciun

Românii au sărbătorit pe ascuns

Specialistul mai susţine că perioada postbelică a fost mai specială, fiind în parte responsabilă pentru transformări radicale. „Când comuniştii nu au putut să interzică nişte sărbători, le-au modificat. Astfel, bradul nu era interzis, însă trebuia împodobit şi sărbătorit pe 1 ianuarie, marcându-se trecerea în noul an. Moş Crăciun a devenit în aceste condiţii Moş Gerilă. Asta se întâmpla la nivel oficial. În schimb, în case, noi serbam Naşterea Domnului pe 25 decembrie, cântam «O brad frumos» şi alte colinde", explică istoricul Falcan. În acele vremuri nu se puneau beculeţe în pom, ci lumânări şi globuri, iar cadrul era completat de artificii.

O chestiune de stil

Într-adevăr, spun specialiştii în imagine, felul în care ­este decorat acum bradul este, dincolo de tradiţie, o chestiune de stil. De la simple ghirlande şi câteva globuleţe în urmă cu zeci de ani, acum împodobirea bradului de Crăciun este adaptata la era tehnologiei avansate în care trăim. Astfel, unii brazi sunt din fibră optică, metalici, roşii, ­albi sau chiar negri.

În fiecare an se stabileşte un nou trend în ceea ce priveşte culoarea predominantă, dar şi ornamentele folosite. Anul acesta, bufniţele şi, în general, culoarea albă sunt preferate de majoritatea stiliştilor. Tonul l-a dat, se pare, designerul John Galliano, care a creat pentru Hotelul Claridge din Londra un pom de Crăciun din lemn alb îngheţat, cu ornamente în stil Art Deco, care întruchipează leoparzi, papagali şi chiar dragoni.

"Componenta religioasă a trecut în plan secund, locul fiindu-i lua de ideea de sărbătoare ca festin, când oamenii îşi iau cadouri, se duc la munte."
Dan Falcan
istoric

Băieţelul alergic la Crăciun

Charlie Smith (foto), un băieţel de numai 3 ani care trăieşte în Worcester, Marea Britanie, nu se poate bucura de plăcerea Sărbătorilor de iarnă pentru că suferă de o boală mai puţin obişnuită - are alergie la Crăciun. Pe lângă faptul că micuţul nu poate mânca preparate din carne, plăcinte sau alte prăjituri specifice acestei perioade, el nu poate sta nici măcar lângă un adevărat pom de Crăciun, deoarece toate acestea îi pot provoca reacţii care riscă să-i fie fatale. „Alergia şi astmul de care suferă Charlie fac din Sărbători un pericol. Trebuie să fim foarte atenţi tot timpul, însă în această perioadă, mai mult ca oricând, în special la produsele care au nuci. El nu poate mânca nici măcar carne tocată, plăcinte sau alte prăjituri specifice Crăciunului", povesteşte Jo (33 de ani), mama copilului. Părinţii au renunţat să cumpere brazi naturali pentru a nu-i provoca lui Charlie o criză de astm. Nici cei artificiali nu sunt întotdeauna o soluţie, decât dacă nu au nicio urmă de praf. Problemele micuţului au apărut încă de când acesta avea doar 18 luni.