Minorii pot fi cercetaţi de la vârsta de 13 ani - noul Cod Penal

Guvernul a adoptat proiectele de Lege de modificare a Codului Penal, a Codului de Procedură Penală şi proiectul de Lege privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, a anunţat astăzi ministrul Justiţiei.

"Cu aceste acte normative pot spune că programul Ministerului Justiţiei în domeniul promovării de acte normative în mandatul meu a fost încheiat şi realizat integral. Sunt foarte mulţumit de acest rezultat", a declarat Cătălin Predoiu, la finalul şedinţei Executivului, transmite NewsIn.

Proiectul Codului Penal aduce modificări în sistemul pedepselor, crescând numărul infracţiunilor pentru care amenda poate fi aplicată ca pedeapsă unică. De asemenea, a fost redusă la 13 ani limita de vârstă de la care este posibilă cercetarea penală a minorului şi sunt identificate şi incriminate noi fapte precum obstrucţionarea justiţiei, influenţarea declaraţiilor, presiuni asupra justiţiei, compromiterea intereselor justiţiei, sfidarea instanţei, asistenţa şi reprezentarea neloială sau neexecutarea sancţiunilor penale.

Cadrul infracţiunilor de corupţie a fost, de aseamenea, revizuit prin preluarea incriminărilor cuprinse în pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie şi prin reformularea unor texte deja existente.

În cadrul infracţiunilor de fals, sunt introduse noi incriminări precum falsul informatic sau falsificarea mijloacelor de plată electronice.

Noul Cod Penal prevede şi infracţiuni electorale

Proiectul de Cod Penal prevede şi infracţiuni electorale, fapte prevăzute în prezent în mai multe legi speciale, înlăturând erorile de reglementare ce s-ar strecura în aceste legi. De exemplu, în cazul infracţiunii de violare a confidenţialităţii votului au fost create şi incriminate distinct două situaţii: situaţia în care fapta se face de către un membru al biroului secţiei de votare sau de altă persoană.

În ceea ce priveşte proiectul Codului de Procedură Penală, acesta propune ca recursul să devină o cale extraordinară de atac, exercitată doar în cazuri excepţionale, numai pe motive de nelegalitate. De asemenea, proiectul renunţă la calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare şi propune modificări importante în ceea ce priveşte revizuirea şi recursul în interesul legii.

De asemenea, este regândit şi principiul administrării probelor, pentru evitarea administrării unor probe cu rea-credinţă. O altă reglementare propusă se referă la înlăturarea mijloacelor de probă administrate în mod legal, dar care sunt derivate din probe obţinute ilegal.

În privinţa arestării preventive, actul normativ propune o nouă măsură, respectiv arestul la domiciliu, după modelul Codului de Procedură Penală italian.