Povestea bijuteriilor furate de la Luvru. Cui au aparținut și cât de valoroase sunt
0Bijuteriile furate din Galeria Apollon a celebrului Muzeu Luvru din Paris sunt de o valoare inestimabilă. Au aparținut unor regine și împărătese, printre care cea de-a doua soție a lui Napoleon I și ultima împărăteasă a Franței.
Pe 19 octombrie, la Muzeul Luvru din Paris a avut loc un jaf ca-n filme. Trei sau patru indivizi au folosit o platformă macara, destinată livrărilor de mobilier, au intrat pe o fereastră de la primul etaj al muzeului și au pătruns în Galeria Apollon acolo unde erau expuse bijuteriile Coroanei Franței. Au luat efectiv ce-au apucat, deschizând două vitrine pline cu bijuterii. Conform oficialităților au fost furate nouă bijuterii. Una a fost însă găsită pe scările muzeului, probabil scăpată de hoți. Cele opt piese dispărute sunt bijuterii de o valoare estimată la 88 de milioane de euro, conform BBC. Ele au aparținut unor regine și împărătese ale Franței din secolul al XVIII-lea și al XIX-lea.
Cadoul de nuntă al lui Napoleon pentru cea de-a doua soție
Printre cele mai valoaroase obiecte furate din Galeria Apollon, de la Muzeul Luvru, se numără și un colier rafinat cu smaralde dăruit de Napoleon I Bonaparte, celei de-a doua soții Marie Louise. A fost un dar de nuntă, atunci când cei doi s-au căsătorit în aprilie 1810. Marie Louise era fiica cea mai mare a lui Francisc al II lea, împărat al Sfântului Imperiu Roman și Împărat al Austriei, și a celei de-a doua soții a sa, Maria Tereza de Neapole și Sicilia. Marie Louise a crescut într-o perioadă marcată de conflicte continue și neîncetate între Austria și Franța. Căsătoria Mariei Louise cu Napoleon a fost un act de compromis al tatălui său, înfrânt de armatele genialului general francez.
Pentru Napoleon, la rândul său, căsătoria cu Marie Louise reprezenta un simbol al legăturii dintre Austria și Imperiul Francez, un simbol al unei Europe unite sub sceptrul lui Napoleon, dar și o legitimare a pretențiilor sale imperiale. Marie Louise a fost de acord cu căsătoria, în ciuda faptului că fusese crescută să disprețuiască Franța.
Ea i-a născut lui Napoleon un fiu,, care i-a succedat pentru scurt timp ca Napoleon al II-lea. Fiul Mariei Louise a deținut ulterior titlul de Duce de Reichstadt.
Ei bine, cu ocazia nunții Napoleon i-a făcut cadou Mariei Louise acest colier cu smaralde. Era extrem de valoros, simbol al prestigiului imperial napoleonian. Piesa are 32 de smaralde încrustate dar și peste 1130 de diamante tăiate și încastrate. Totodată, colierul avea și o pereche de cercei asortați, făcând parte din setul cadoului de nuntă. Și cerceii au fost furați. Inițial setul complet oferit de Napoleon conținea și o diademă, un pieptene dar și o cataramă de curea. Toate lucrate de bijutierul francez Etienne Nitôt din Paris.
Bijuteriile ultimei regine a Franței
Totodată printre cele mai valoroase piese furate se află și bijuteriile ultimei regine a Franței. Impropriu spus ale ei, fiindcă anterior aparținuseră și reginei Hortense. Mai precis, este vorba despre o tiară cu 24 de safire și peste o mie de diamante. Nu este vorba despre orice fel de safire, ci safire de Ceylon, printre cele mai valoroase. Inițial această piesă a făcut parte dintr-un set cu un colier dar și o pereche de cercei, toate asortate și toate cu safire de Ceylon. În momentul de față, tiara, colierul și unul dintre cercei lipsesc. Aceste bijuterii au aparținut inițial reginei Hortense, fiica vitregă a lui Napoleon. Hortense era fata naturală a primei neveste a corsicanului, celebra Josephine. A fost soția fratelui lui Napoleon, Louis Bonaparte și mama împăratului Napoleon al III-lea al Franței.
Prin căsătorie a devenit regină a Olandei. A avut un fiu nelegitim, Charles Auguste Louis Joseph, duce de Morny cu iubitul ei Charles Joseph, conte de Flahaut. Aceste bijuterii, lăsate în Franța, de regina Hortense în urma căderii regimului napoleonian, au ajuns în posesia reginei Marie Amelie a Neapolelui și Siciliei. Inițial a fost logodnica fiului Mariei Antoaneta, dar după Revoluția Franceză din 1789, cel ce trebuia să-i devină soț a murit. S-a căsătorit în cele din urmă cu Ludovic Filip nevoit și el să fugă din Franța din cauza complicațiilor politice ale Revoluției Franceze și a ascensiunii lui Napoleon. Tatăl lui Ludovic-Filip, fostul Duce de Orléans, fusese ghilotinat în timpul Revoluției Franceze, deși o susținuse în primii ani. În cele din urmă, în urma „Revoluției din Iulie” petrecută în 1830, Ludovic Filip ajunge rege. A fost ultimul monarh al Franței iar domnia sa nu a durat foarte mult, fiind obligat să plece în exil împreună cu soția. În timpul domniei a avut totuși timp să-i ofere celebrul set de bijuterii care aparținuse și fiicei vitrege a lui Napoleon.
Bijuteriile exorbitante ale celui de-al Doilea Imperiu
Tot furate sunt și bijuteriile împărătesei Eugenie, soția lui Napoleon al III lea. Mai precis este vorba despre o tiară, un exemplu extraodinar de artă specifică celui de-al Doilea Imperiu Francez. Aceasta tiară era încrustată cu 212 perle, aproape 2.000 de diamante și 1.000 de diamante roz. Pe lângă tiară, a dispărut și un ornament de curea sub forma unei fundițe cu diamant, împodobit cu ciucuri și peste 2.400 de diamante, o broșă cu diamant alb datând din 1855, dar și o broșă mare de corsaj. Toate făceau parte din setul de bijuterii al împărătesei Eugenie, ultima împărăteasă a Franței. Napoleon al III lea, ultimul împărat francez, a fost nepotul de frate al lui Napoleon Bonaparte. A rămas în istorie ca un prieten al românilor, sprijind Unirea Principatelor din 1859, dar și ca cel care a adus ultima mare perioadă de glorie a Franței în secolul al XIX lea.
Împărăteasa Eugenie, cea care deținea bijuteriile, era spanioloaică și se numea Doña Maria Eugenia Ignatia Augustina Palafox de Guzman Portocarrero-Kirkpatrick, Contesă de Teba, născută la Granada în Andaluzia. O piesă interesantă, dintre cele dispărute, este acel ornament de curea în formă de fundiță. A fost inițial piesa centrală a unei curele compusă din peste 4000 de diamante. Cureaua a fost prezentată la Expoziția Universală din 1855 și purtată ulterior de Împărăteasa Eugenie. Se spune că a fost purtată și la recepția organizată la Palatul Versailles în onoarea Reginei Victoria pe 25 august 1855, dar și la recepția organizată la Hôtel de Ville pentru botezul prințului imperial pe 14 iunie 1856. Până la mijlocul anilor 1860, împărăteasa a păstrat doar fundița ca broșă pe corsaj, cu cascada sa de panglici și ciucuri care ajungea până la talie.
Se încarcă comentariile...
