Pescărușii observă oamenii înainte să le fure mâncarea pe plajă. Ce au descoperit cercetătorii

Pescărușii care se apropie de oameni pentru a fura mâncare nu aleg la întâmplare momentul „atacului”. Cercetătorii au descoperit că păsările urmăresc comportamentul oamenilor și că un truc simplu le poate face să păstreze distanța.

Pescăruşii observă comportamentul uman, înainte de a fura. FOTO: X

Un turist aflat pe plajă îşi poate pierde în câteva secunde mâncarea pe care tocmai se pregătea să o savureze. Pescărușii s-au adaptat tot mai bine mediului urban și zonelor de coastă, unde profită de alimentele lăsate la vedere de oameni. Sandvișurile, gustările sau porțiile de cartofi prăjiți au devenit ținte frecvente pentru aceste păsări, iar cercetătorii încearcă să afle cum poate fi „controlat” acest comportament.

Un astfel de studiu a fost realizat în Marea Britanie, unde Laura Kelley, specialistă în comportamentul animalelor la Universitatea din Exeter, a vrut să afle dacă pescărușii argintii, una dintre cele mai întâlnite specii în orașele de coastă din emisfera nordică, sunt influențați de privirea oamenilor atunci când încearcă să ajungă la hrană, notează BBC.

În 2019, Laura Kelley a realizat un experiment pentru a analiza modul în care reacționează pescărușii atunci când o persoană îi privește direct, plecând de la faptul că multe animale evită privirea directă a unui posibil prădător. Pentru ele, o privire fixă poate fi un semnal că urmează un atac, motiv pentru care devin mai prudente.

Acest comportament a dus, în cazul unor specii, la apariția unor semne care seamănă cu ochii. Aceste modele, numite „oceli”, pot descuraja atacurile prădătorilor. Cu cât imitația este mai apropiată de un ochi real, cu atât efectul poate fi mai puternic.

Pornind de la această idee, Laura Kelley a vrut să afle dacă un efect asemănător poate fi obținut și în cazul pescărușilor. Ea a testat dacă niște ochi de plastic lipiți pe ambalajele alimentelor pot influența comportamentul păsărilor.

Experimentul a fost realizat în localități de coastă din Cornwall, Devon și Dorset, în sud-vestul Angliei, regiuni unde pescărușii sunt cunoscuți pentru faptul că se apropie de oameni pentru a obține hrană.

Cercetătorii au pus pe sol două cutii aflate la aproximativ doi metri distanță una de alta. Una dintre ele avea lipiți ochi de plastic, iar cealaltă nu avea niciun semn.

Observațiile au arătat că reacțiile păsărilor au fost diferite.

„Am descoperit că pescărușii se apropiau fără probleme de cutiile fără ochi. Dar, în cazul cutiilor cu ochi, pescărușii s-au împărțit în două grupuri. Primul grup a fost puțin reticent la început, dar a început să se apropie mai repede după mai multe încercări - au învățat că ochii nu sunt periculoși. Celălalt grup de pescăruși pur și simplu nu s-a apropiat niciodată”, a explicat Laura Kelley.

Potrivit acesteia, rezultatele arată că nu toți pescărușii se comportă la fel. Unele păsări sunt mai îndrăznețe, mai curioase și mai dispuse să își asume riscuri pentru a obține hrană.

„Ei sunt cei care provoacă 95% din probleme”, spune Kelley. „Este doar un grup mic care le strică reputația tuturor celorlalți - băieții răi ai lumii pescărușilor.”

S-au adaptat vieții în orașe

Pescărușii argintii sunt, în același timp, păsări oportuniste, prădători și „hoți” de hrană de la alte animale. Ei găsesc adesea mâncare observând comportamentul altora și profitând atunci când văd o oportunitate. Iar oamenii au devenit principalii lor „furnizori” de hrană, ceea ce le-a permis să se adapteze ușor în zonele urbane.

Paradoxal, deși în orașele de coastă pescărușii par numeroși, populațiile lor scad în multe regiuni ale lumii. În 2021, atât pescărușul argintiu european, cât și cel american au fost incluși pe lista roșie a speciilor amenințate a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii.

Scăderea este mai greu de observat deoarece multe păsări s-au mutat din habitatele naturale spre orașe, unde au acces mai ușor la hrană.

„Numărul lor în zonele naturale scade drastic din cauza pierderii habitatului și a lipsei hranei naturale disponibile, cauzată de pescuitul excesiv – dar și pentru că mediile urbane oferă pur și simplu multă hrană. Pescărușii sunt foarte adaptabili. Sunt curioși și perseverenți, iar aceste calități îi ajută să profite de noile medii în care ajung”, a explicat Laura Kelley.

Pescărușii nu doar observă, ci şi învaţă

Cercetările recente arată că pescărușii nu doar observă oamenii pentru a le fura mâncarea, ci pot învăța și din comportamentul acestora.

Franziska Hacker, ecolog comportamental la Universitatea Națională Australiană, a studiat dacă alegerile alimentare ale oamenilor influențează alegerile pescărușilor.

În 2021, când studia la Universitatea din Sussex, cercetătoarea a realizat un experiment în orașul Brighton, de pe litoralul britanic.

Ea a mâncat chipsuri cu sare și oțet dintr-o pungă albastră și a pus în apropiere două ambalaje goale, unul albastru și unul verde, pentru a vedea ce vor alege păsările.

„Pescărușul a scos un sunet și dintr-o dată au apărut încă 20”, a povestit Franziska Hacker.

Pentru a nu influența rezultatul prin expresia feței sau alte gesturi, cercetătoarea a încercat să rămână neutră. Cu toate acestea, pescărușii au ales cel mai des ambalajul de aceeași culoare cu cel pe care îl folosea ea.

„Ei folosesc indicii comportamentale, chiar și pe cele oferite de oameni”, spune Hacker.

După doi ani de cercetări, rezultatele au arătat că păsările au ales aceeași culoare a ambalajului în 95% dintre cazuri.

„Ei pot înțelege că eu mănânc ceva, pot recunoaște că obiectul de pe jos este același cu cel pe care îl țin în mână și pot face o alegere alimentară pe baza acestui lucru”, explică cercetătoarea.