Germania avertizează: securitatea Groenlandei poate ajunge pe agenda NATO, pe fondul amenințărilor lui Trump

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Protejarea Groenlandei ar putea deveni un subiect de discuție în cadrul NATO, dacă situația o va impune, a declarat luni ministrul german de Externe, Johann Wadephul, subliniind că teritoriul aparține Danemarcei și beneficiază, în principiu, de garanțiile de securitate ale Alianței.

Johann Wadephul, ministrul de externe al Germaniei/FOTO:EPA/EFE
Johann Wadephul, ministrul de externe al Germaniei/FOTO:EPA/EFE

Declarația vine după ce președintele american Donald Trump a reluat amenințările privind preluarea controlului asupra Groenlandei, declarații care au alarmat aliații NATO și au căpătat o greutate suplimentară în contextul intervenției militare a SUA în Venezuela și al înlăturării lui Nicolás Maduro.

Trump și-a exprimat în mod repetat interesul pentru Groenlanda, idee lansată pentru prima dată în 2019, în timpul primului său mandat. Duminică, într-un interviu acordat revistei The Atlantic, liderul de la Casa Albă a fost categoric: „Avem nevoie de Groenlanda, absolut. Avem nevoie de ea pentru apărare”.

Aflat în Lituania, Johann Wadephul a comentat și situația din Venezuela, afirmând că Berlinul are „întrebări serioase” legate de modul în care a fost înlăturat Maduro și subliniind că viitorul țării trebuie decis de venezueleni, prin alegeri libere și corecte, după ce Trump a anunțat că Statele Unite vor administra temporar statul sud-american.

În privința Groenlandei, ministrul german a fost ferm: „Groenlanda face parte din Danemarca. Iar din moment ce Danemarca este membru NATO, Groenlanda intră, în principiu, sub umbrela de apărare a Alianței”.

„Dacă vor exista cerințe suplimentare pentru consolidarea apărării Groenlandei, acestea vor trebui discutate în cadrul NATO”, a adăugat Wadephul, fără a oferi detalii despre ce ar putea presupune concret aceste consultări.

Mesajul transmis de Berlin este unul clar: securitatea Groenlandei nu este o chestiune bilaterală, ci una care ține de stabilitatea euro-atlantică, într-un moment în care declarațiile și acțiunile Washingtonului pun presiune pe coeziunea Alianței.

”Ajunge acum”, a reacţionat premierul groenlandez

”Ajunge acum”, a reacţionat premierul groenlandez Jens Frederik Nielssen, după ce preşedintele american Donald Trump şi-a reiterat ameninţările că se va ”ocupa” de Groenlanda pentru a o anexa, relatează AFP.

”Ajunge cu presiunile. Ajunge cu insinuările. Ajunge cu fantasmele anexării. Suntem deschişi dialogului. Suntem deschişi discuţiilor. Dar asta trebuie să pe canalele potrivite şi cu respectarea dreptului internaţional”, a scris pe Facebook, în noaptea de duminică spre luni, Jens Frederik Nielssen.

Întrebat de către revista americană The Atlantic care sunt implicaţiile asupra Groenlandei ale operaţiunii militare a Forţelor Speciale americane în Venezuela, Donald Trump tocmai declarase că partenerii săi trebuie să le evalueze.

”Ei trebuie să-şi facă propria părere. Eu chiar nu ştiu”, a răspuns el.

”Avem nevoie de Groenlanda din punctul de vedere a securităţii naţionale, iar Danemarca nu va fi în măsură să se ocupe de acest lucru”, a reafirmat preşeditnele american duminică seara, în faţa unor jurnalişti, la bordul aeronavei prezidenţiale Air Force One.

”Ne vom ocupa de Groenlanda în vreo două luni. Să vorbim despre Groenlanda în 20 de zile”, a adăugat el.

Groenlanda, o insulă arctică uriaşă, cu 57.000 de locuitori, un teritoriu danez, dispune de resurse miniere importante, majoritatea neexploatate, şi este consideară un loc strategic.

Statele Unite au o bază militară pe insulă şi exploatau zece baze militare în timpul Războiului Rece.

Luna trecută, preşedintele american s-a plâns de faptul că nave ruseşti şi chinezeşti sunt ”peste tot” de-a lungul coastelor Groenlandei.

Luni, într-un comunicat, Ministerul chinez de Externe a cerut Statelor Unite să ”înceteze să folosească aşa-zisa ameninţare chineză ca pretext în căutarea obţinerii unor câştiguri personale”.

Duminică seara, premierul danez Mette Frederiksen s-a opus cu fermitate declaraţiilor preşedintelui american.

”Cer Statelor Unite să-şi pună capăt de îndată ameninţărilor împotriva unui aliat şi împotriva unui teritoriu şi unui popor care au spus clar că nu sunt de vânzare”, a scris duminică seara, într-un comunicat, Frederiksen.

”(...) este întru totul absurd să se spună că Statele Unite trebuie să preia controlul Groenlandei”, denunţa ea.

Numeroase ţări şi-au exprimat luni solidaritatea faţă de Danemarca.

”Nu poate avea loc o modificare a frontierelor cu forţa”, a subliniat un purtător de cuvânt al dioplomaţiei franceze, Pascal Confavreux.

El a dat asigurări că Franţa este ”solidară” cu Danemarca.

Liderii ţărilor nordice - Suedia, Norvegia şi Finlanda - au publicat, la rândul lor, mesaje de susţinere pe reţele de socializare.

”Nimeni nu decide în locul Groenlandei şi Danemarcei, în afara Goenlandei şi Danemarcei însele”, a scris pe X preşedintele finlandez Alexander Stubb.

Sâmbătă, o postare pe X a soţiei adjunctului şefei de cabinet a Casei Albe, Stephen Miller, a provocat un scandal.

În timp ce Statele Unite interveneau militar în Venezuela, Katie Miller publica pe X ohartă a Goenlandei colorată în culorile steagului american, şi un mesajscurt - ”SOON” (”în curând”).

Danemarca este un aliat istoric şi tradiţional al Statelor Unite şi îşi achiziţionează mare parte din armament de la Washington.

Danemarca, din care fac parte Insulele Feroe şi Groenlanda, ”face parte din NATO şi beneficiază astfel de garanţia de securitate a Alianţei” Nord-Atlantice, a subliniat duminică premierul danez.

Un anunţ al lui Donald Trump, la sfârşitul lui decembrie, al numirii unui emisar special pentru acest vast teritoriu autonom danez a provocat deja tensiuni între cele două ţări.

Groenlanda repetă că nu este de vânzare şi că vrea să-şi decidă singură viitorul.

În ianuarie 2025, 85% din goenlandezi declarau că se opun unei viitoare apartenenţe la Statele Unite, potrivit unui sondaj publicat în cotidianul local Sermitsiaq. Doar 6% erau favorabili.

La sfârşitul lui martie 2025, vicepreedintele american J. D. Vance a provocat un scandal prevăzând să se ducă în acest teritoriu fără să fie invitat. El a renunţat, până la urmă, şi s-a mulţumit să viziteze singura bază americană din acest teritoriu.

La sfârşitul lui august, televiziunea daneză dezvăluia că cel puţin trei americani cu legături cu Donald Trump au realizat operaţiuni de influenţare a acestui teritoriu polar.

Europa

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite