Foto Grossglockner, spectaculoasa „Transalpina” a Austriei. Cum au transformat austriecii un drum alpin într-o atracție turistică
0Cea mai înaltă șosea din Austria, construită în aceeași perioadă cu Transalpina, aduce venituri importante statului austriac și comunităților din regiunile pe care le tranzitează. Grossglockner, este un drum cu taxă, bine întreținut și spectaculos, devenit monument al Austriei.
Deschisă în timpul verii, în mod obișnuit din luna mai până în octombrie, „Transalpina Austriei” atrage anual aproape un milion de turiști și aduce venituri importante statului austriac, resurse care sunt folosite apoi pentru întreținerea infrastructurii și îmbunătățirea serviciilor turistice.
Șoseaua Alpină Grossglockner urcă până la peste 2.500 de metri în Alpi, oferă peisaje montane amețitoare și poate fi comparată, în privința serpentinelor și înfățișării sale cu Transalpina și Transfăgărașan, cele mai înalte șosele din România.
Dar spre deosebire de cele două drumuri alpine românești, este mai bine întreținută, a fost declarată monument istoric, iar șoferii care o tranzitează achită bilete pentru folosirea ei: 35 de euro pentru accesul cu motocicleta, 45 de euro pe zi, pentru fiecare mașină, sau un abonament de 90 de euro pentru trei săptămâni.
Crestele înzăpezite ar putea aminti de „transalpinele” românești, în schimb, marmotele domină fauna din jurul ei, în timp ce în România turmele de oi și câinii ciobănești sunt obișnuite pe Transalpina din Munții Parâng, iar urșii sunt nelipsiți de pe Transfăgărășan.
Austria, magnet pentru turiștii străini
Austria se numără printre cele mai performante țări din Europa în privința turismului și ar putea fi un exemplu pentru turismul românesc.
Admirată pentru infrastructura rutieră modernă, pentru stațiunile și lacurile montane și pentru atractivitatea orașelor Viena, Salzburg, Graz, Linz și Innsbruck, țara occidentală cu puțin peste nouă milioane de locuitori, aflată la mai puțin de șase ore de condus de vestul României, obține anual venituri impresionante din turism, o ramură a economiei în care sunt angrenați peste 500.000 de oameni.
În primele zece luni ale anului 2024, Austria a primit peste 40 de milioane de turiști, majoritatea străini din Germania, Olanda, Elveția, Cehia, Italia și SUA, arată statisticile oficiale, iar veniturile anuale obținute din turism au depășit 50 de miliarde de dolari.
Alături de destinațiile clasice pentru vacanțele de vară, drumurile sale alpine reprezintă unele dintre marile atracții turistice ale sezonului și o sursă importantă de venit pentru statul austriac.
Cele mai spectaculoase patru dintre acestea, „transalpinele Austriei”, sunt administrate de Grossglockner Hochalpenstrassen AG (prescurtat Grupul GROHAG), o companie de stat fondatoare și administrator al mai multor destinații turistice pentru excursii în Austria.
Șoselele alpine cu taxă ale Austriei
Printre acestea se numără patru șosele tematice: Grossglockner Hochalpenstrassen (Șoseaua Alpină Grossglockner), Gerlos Alpenstrasse (Șoseaua Alpină Gerlos), Nockalmstrasse (Drumul Nockalm) și Villacher Alpenstrasse (Șoseaua Alpină Villach), precum și Krimml Worlds of Water, un complex turistic dezvoltat în jurul Cascadei Krimml, cea mai mare cascadă din Europa.
Grossglockner Hochalpenstrasse are 48 de kilometri și urcă până la 2.504 metri în Alpi (între Salzburg și Carintia). Nockalmstrasse are 34 de kilometri și atinge 2.042 metri în Munții Nockberge (Carintia).
Gerlos Alpenstrasse are 12 kilometri și ajunge la 1.628 metri în Alpii (zona Salzburg–Tirol), iar Villacher Alpenstrasse are 16,5 kilometri, urcând până la 1.732 metri în masivul Dobratsch. Cele patru șosele montane austriece pot fi tranzitate de călători după plata unor taxe care încep de la 12 euro și pot depăși 50 de euro.
Taxele de drum aduc venituri anuale estimate la cel puțin zece milioane de euro societății de stat și sunt folosite la întreținerea și reparațiile necesare și pentru diverse servicii turistice. Stațiunile din zonă profită și ele din plin de atractivitatea destinației de călătorie.
„În fiecare an, aproximativ 2,5 milioane de oameni vizitează aceste destinații turistice. Dintre aceștia, 900.000 ajung doar pe Șoseaua Alpină Grossglockner. Drumurile tematice și atracțiile lor s-au aflat mereu la intersecția unor interese diferite: natură, tehnologie și turism, iar noi respectăm pe deplin toate cerințele speciale ale ariilor naturale din jurul obiectivelor noastre, precum Parcul Național Hohe Tauern, Parcul Natural Dobratsch și Rezervația Biosferei UNESCO Nockberge”, informează GROHAG.
Povestea „Transalpinei Austriei”
Șoseaua Alpină Grossglockner, care pornește din localitatea Fusch, în landul Salzburg, și ajunge în regiunea Carintiei a fost concepută în anii ‘20, într-o perioadă dificilă economic pentru Austria, afectată de destrămarea Imperiului Austro-Ungar.
„În plus, șomajul era foarte ridicat. Un șantier de amploarea șoselei alpine ar fi creat mii de locuri de muncă. Un al treilea motiv era turismul aflat în plină dezvoltare. Drumul panoramic spectaculos urma să aducă venituri din taxe de acces și din vacanțele turiștilor”, arată istoricul Grossglockner, publicat pe site-ul acesteia.
Inițial, proiectul a fost considerat prea ambițios și costisitor, dar criza economică din 1929 a accelerat construcția șoselei.
„O nouă conexiune nord-sud, locuri de muncă pentru până la 4.000 de oameni și perspectiva unor afaceri profitabile au făcut ca, la 30 august 1930, primele explozii să marcheze începutul construcției șoselei alpine. După ce au fost depășite numeroase obstacole, doar cinci ani mai târziu, pe 3 august 1935, șoseaua a fost inaugurată de președintele Austriei, Wilhelm Miklas. Chiar a doua zi a avut loc prima cursă auto pe drum, acesta fiind încă acoperit cu nisip”, amintește site-ul.
De la deschidere, numărul de vizitatori a depășit cu mult așteptările inițiale, iar șoseaua a devenit în scurt timp o atracție turistică populară, având nevoie de modernizări constante pentru a face față creșterii traficului.
„Pe cei 48 de kilometri lungime, șoseaua alpină Grossglockner are mult mai multe de oferit decât doar distracție la volan. La fiecare câțiva metri de-a lungul acestei capodopere a construcției rutiere, vizitatorii se pot aștepta la priveliști ale unui peisaj uluitor, dar mai ales la puncte de plecare pentru experiențe naturale de primă clasă. Șoseaua alpină Grossglockner se integrează aproape perfect în peisajul montan. Curbă după curbă, aceasta te duce în inima Parcului Național Hohe Tauern. Vârfuri montane maiestuoase, ghețari, văi verzi și păduri - totul aici te invită să iei o pauză, să te relaxezi și să te minunezi”, informează pagina de turism a Austriei.
În cel mai înalt punct al drumului de munte, vârful Edelweiss, înalt de 2.571 de metri, la care se poate ajunge printr-o fundătură, vederea se deschide spre o panoramă de peste 30 de vârfuri de trei mii de metri și flancul nordic al Grossglockner, înalt de 3.798 de metri.
„Șoseaua alpină Grossglockner traversează granița dintre Salzburg și Carintia în pasul Hochtor. Aici, terasa panoramică Kaiser-Franz-Josefs-Höhe oferă o priveliște impresionantă a celui mai înalt munte din Austria, Grossglockner și a Pasterze. Este singura șosea alpină din Austria care traversează 4 zone de vegetație, de la vale până la cel mai înalt punct – de la zona montană, la cea subalpină, apoi la nivelul alpin (fără copaci), până la ghețari și cele mai înalte vârfuri din zonele subnivale și nivale”, informează Grossglockner.at.
Șoseaua alpină inaugurată în urmă cu 90 de ani este monument protejat din 2015.
Transalpina, varianta românească a Grossglockner
Transalpina, cea mai înaltă șosea din România, are o poveste asemănătoare cu Grossglockner. Drumul Național 67C, care străbate pe creste Munții Parâng, de la Novaci (Gorj) până la Sebeș (Alba), pe o lungime de aproape 148 de kilometri, atinge altitiudinea de 2.145 de metri în Pasul Urdele, cel mai înalt punct al șoselei care traversează Carpații Meridionali.
Construcția sa a început în anii ’30, când potecile care legau regiunea Sibiului de cea de la sud de Carpați au fost transformate într-un drum montan, odată cu înființarea primelor cabane la Rânca. Regele Carol al II-lea a inaugurat începerea lucrărilor de modernizare a traseului de creastă al Transalpinei, care ducea spre noul complex turistic Rânca, deschis în 1938.
În deceniile următoare, Transalpina și-a câștigat numele de Drumul Regelui, fiind folosită cel mai adesea de ciobanii din regiunea Sibiului și de vânători.
Transalpina a fost asfaltată complet abia la sfârșitul anilor 2000, însă lucrările de modernizare nu sunt finalizate în unele porțiuni. Deși este deschisă doar câteva luni pe an, și ea este tot mai căutată de amatorii de călătorii.
Spre deosebire de turiștii de pe Transalpina Austriei, șoferii care urcă în Munții Parâng nu plătesc taxă de acces pe „Drumul regelui”, însă au la dispoziție mai puține servicii turistice și o infrastructură mai puțin modernă.
Se încarcă comentariile...
