Video Crăciun grecesc și românesc: preparatele tradiționale care ne unesc în sărbători. Bucuria sau pomana porcului

Te invităm într-o călătorie prin gastronomia și tradițiile ancestrale ale Crăciunului din Grecia pentru a descoperi magia sărbătorilor de iarnă pe tărâmul elen, dar și cât de multe dintre aceste obiceiuri seamănă cu cele din țara noastră.

Înaintea Crăciunului modern, aproape uniform în întreaga lume, și cu mult înainte ca omul în costum roșu să ne conducă în febra cumpărăturilor, sărbătorile de sfârșit de an aveau deja un loc important în societățile creștine și erau marcate cu solemnitate.

Născute din ritualuri moștenite din antichitatea păgână, celebrarea solstițiului de iarnă și, bineînțeles, festivitățile legate de Nașterea lui Hristos, obiceiurile de Crăciun din Grecia s-au diversificat, la fel ca în România, adaptându-se la climatul, istoria și resursele fiecărei regiuni.

Totuși, există elemente comune, mai ales în tradițiile culinare, care se regăsesc în întreaga țară, dar și pe meleagurile noastre. Iată patru exemple reprezentative pentru greci: preparate pe bază de porc, prăjiturile de Crăciun, pâinea de Crăciun și faimoasa Vassilopita de Anul Nou. Vă sună ceva cunoscut?

Crăciunul culinar în Grecia Colaj DMS

Preparatele din porc - o tradiție culinară de Crăciun și în Grecia

Tăierea porcului în decembrie marca și la greci, ca la români, începutul unor mari sărbători. În Thessalia, acestea erau cunoscute sub numele de „gournochara”, adică „bucuria porcului”. Din păcate, porcul nu ne putea împărtăși propriul său punct de vedere! Totuși, acest obicei de iarnă a inspirat multe dintre rețetele tradiționale de Crăciun din Grecia. Tradiția este similară cu ceea ce noi cunoaștem în unele zone ale țării sub numele de „pomana porcului”.

În Macedonia și Tracia, găsim „lachanodolmadès” (sarmale din foi de varză) – tradiție pe care o avem și noi, românii - și „tigania” (carne de porc sotată, adesea cu ardei).

În Chalkida (Halkidika), pe insula Evia, dar și pe insulele din Marea Egee, preparatele tradiționale includ carne de porc cu țelină și sos de lămâie și ou. Pe insula Samos, se servește „pichti”, un fel de tobă, în timp ce pe insula Sifnos se prepară „pasto”, porc sărat. În Kefalonia, bucătăria tradițională oferă „poutrida me kavolè” (porc cu conopidă), iar pe insula Rhodos, se pregătesc „giaprakia” (sarmale în foi de viță).

Această diversitate culinară reflectă atât bogăția regională, cât și adaptările fiecărei comunități la resursele locale și tradițiile ancestrale.

Prăjiturile de Crăciun în Grecia

Este greu să-ți imaginezi Crăciunul în Grecia fără prezența prăjiturilor tradiționale. Așezate la loc de cinste în mijlocul sufrageriei, acestea sunt oferite musafirilor, încântă copiii care vin să cânte „kalanda” (colindele grecești) și creează atmosfera festivă de la masa de Revelion.

Dar prăjiturile au și un rol mai puțin obișnuit: sunt menite să distragă spiritele rele, cunoscute sub numele de Kallikantzaroi. Aceste creaturi grotești, care trăiesc sub pământ, își petrec timpul rozând „copacul vieții” ce susține lumea. Oferindu-le dulciuri în Ajunul Crăciunului, trunchiul copacului are timp să se regenereze peste noapte, salvând astfel lumea!

Această combinație de gusturi dulci și povești fascinante face din prăjiturile grecești nu doar un deliciu, ci și o parte esențială a folclorului Crăciunului.

Dulciurile de Crăciun în Grecia: dezbatere dulce și tradiții locale

În perioada Crăciunului, grecii sunt împărțiți: unii preferă „kourabiédès”, fursecuri fragede cu migdale, presărate cu zahăr pudră, în timp ce alții pariază pe „melomakarona”, prăjituri cu nucă și scorțișoară, scăldate în sirop de miere. Cum această controversă nu a putut fi rezolvată, sortimentul de prăjituri însiropate s-a extins: baclava (baklava), galaktobouréko, samali, isli...

Desigur, există și prăjituri specifice fiecărei regiuni, care adaugă un farmec aparte tradițiilor locale: „Amygdalota” – celebrele și delicioasele dulciuri cu migdale din Ciclade și Dodecanez, „Katades” - fursecurile umplute cu fructe uscate și pudrate cu zahăr pudră, preparate pe Insula Samos; „Plăcinte din foi subțiri prăjite” - servite cu miere și nuci zdrobite, întâlnite în Rodos și sudul Peloponezului; „Kouféto” - migdalele albe confiate, specifice insulei Anafi, o mică bijuterie a Cicladelor.

Aceste delicii încântă nu numai papilele gustative, ci păstrează vie tradiția regională și diversitatea culturală a Greciei, făcând din mesele de Crăciun un adevărat festin de arome.

Pâinea de Crăciun în Grecia: Christopsomo, simbolul protecției și prosperității

În Grecia, „Christopsomo” sau „Pâinea lui Hristos” este o tradiție plină de semnificație, pregătită și consumată în Ajunul Crăciunului. Considerată aducătoare de protecție și prosperitate pentru familie, această pâine specială este decorată cu grijă și îmbogățită cu ingrediente de sezon.

De obicei, Christopsomo are o cruce realizată din șuvițe de aluat pe partea superioară, cu o nucă întreagă în centru. Cele patru părți formate de cruce sunt adesea decorate cu simboluri care reprezintă membrii familiei sau ocupația principală a gospodăriei. Uneori, în aluat se adaugă stafide, fructe uscate sau chiar un bob de fasole ascuns, ca semn de noroc.

Rețetele variază în funcție de regiune. În Creta, pâinea este aromatizată cu scorțișoară, cuișoare și presărată cu semințe de susan. Pe insula Sifnos, mierea și anasonul îi conferă un gust deosebit. În Mykonos și Paros, o pâine suplimentară era coaptă special pentru animalele din gospodărie, un gest care sublinia legătura profundă cu natura și recunoștința pentru toate viețuitoarele din casă.

Mai mult decât un preparat culinar, Christopsomo este o manifestare a tradiției și spiritualității grecești, simbolizând unitatea familiei și belșugul în anul ce urmează.

Vassilopita: tradiția grecească a Anului Nou

Nicio sărbătoare de Anul Nou în Grecia nu este completă fără Vassilopita, o prăjitură emblematică sau o brioșă pufoasă, iar în unele regiuni, precum Macedonia, chiar o plăcintă sărată umplută cu carne.

Momentul central al serii îl reprezintă tăierea solemnă a Vassilopitei, realizată de cel mai vârstnic membru al familiei imediat după miezul nopții. Prăjitura conține o „monedă norocoasă” ascunsă în aluat, iar toți cei prezenți, dar mai ales copiii, așteaptă cu nerăbdare să vadă cine o va găsi, pentru că se crede că va avea parte de noroc și fericire în anul ce urmează.

Conform tradiției, înainte de a fi împărțită, Vassilopita este binecuvântată, iar cuțitul folosit pentru tăiere este ridicat deasupra ei pentru a face semnul crucii de trei ori. Fiecare membru al gospodăriei primește o felie, iar porții speciale sunt alocate simbolic pentru Hristos.

Superstiții și alte tradiții de Crăciun în Grecia

În Grecia, perioada sărbătorilor de iarnă, de la Crăciun până la Anul Nou și Bobotează, este marcată de tradiții bine păstrate, respectate chiar și de cei mai tineri.

Rodia – simbolul prosperității

În prima zi a anului, dacă ești invitat în casa cuiva, fii atent la modul în care pășești peste prag. „Podariko”, acest obicei de a intra cu dreptul, este considerat crucial, deoarece bunul mers al anului gazdelor depinde de tine! Este un obicei pe care l-au preluat și românii.

În plus, dacă primești o rodie pentru a o sparge, nu ezita să o faci, chiar dacă semințele ajung pe podea. Cu cât se împrăștie mai multe semințe, cu atât gazdele vor avea parte de mai multă prosperitate în anul care vine.

Castanele – gustul tradiției

Castanele ocupă un loc special în cultura greacă, fiind asociate atât cu tradițiile, cât și cu gastronomia de sărbători. Aceste fructe se regăsesc frecvent pe mesele festive de Crăciun și Anul Nou, aducând o aromă aparte preparatelor. Și, deși este minunat să vorbim despre ele, nimic nu se compară cu gustul lor! Pentru a savura atmosfera grecească, poți încerca o rețetă festivă cu castane.