Analiză Radiografia mediului de business în 2025: greșeli care costă scump și lecții pentru companiile românești

În 2025, diferența dintre companii nu este în ce fac, ci în strategiile pe care le au. Companiile din România nu au avut de trecut un test de supraviețuire, ci au fost puse în fața celui mai important examen intern: disciplina financiară, claritatea deciziilor și capacitatea de a reacționa cu luciditate.

Companiile care intră în 2026 cu lecțiile învățate vor traversa anul fără probleme. Foto arhivă

Firmele pregătite au reușit să absoarbă schimbările fără șocuri majore. Dar cele vulnerabile se luptă cu un exces de cheltuieli și presiune pe resurse, iar efectele se vor simți în 2026, când se va vedea cine a trecut cu adevărat testul, arată o analiză realizată de TPC Concept.

Companii și domenii afectate, dar și care au rezistat cel mai bine în 2025

În 2025, mediul de business a fost scindat de două realități distincte: industriile lovite direct de eliminarea facilităților fiscale și restul economiei, unde impactul a depins de maturitatea modelului de business.

Construcțiile, HoReCa, segmente din IT și producția cu valoare adăugată scăzută au fost afectate imediat, pentru că depindeau de costuri salariale reduse. Iar pentru industriile intensive-labor, creșterea taxării muncii a fost un șoc operațional, nu doar financiar.

În celelalte domenii, diferența a făcut-o disciplina internă: firmele mature au absorbit schimbările, cele fragile au plătit nota deciziilor trecute.

„Firmele mature au procese clare, marje sănătoase și disciplină financiară. Cele vulnerabile se luptă cu prea multe produse, oameni și clienți – adică prea multe cheltuieli – dar și cu dependența de câțiva clienți și lipsa de vizibilitate asupra cifrelor. Pentru ele, 2025 a fost anul în care nota de plată a venit la scadență.

Maturitatea nu înseamnă doar experiență, ci și claritate. Antreprenorii cu strategie, guvernanță și un model de business bine definit iau decizii la rece; cei fără aceste repere reacționează emoțional, chiar și atunci când cifrele sunt bune. Consultanța devine relevantă exact în acest punct: nu pentru a repara crize, ci pentru a preveni decizii costisitoare luate la impuls. În 2025, diferența dintre companii nu este în ce fac, ci în cum gândesc”, punctează Sorin Spiridon, consultantul de business TPC Concept.

Crizele au maturizat business-ul românesc

După crizele din 2008 și pandemie, mediul de business românesc s-a maturizat. Companiile nu mai reacționează haotic, gestionează mai bine incertitudinea și apelează tot mai des la consultanță pentru decizii informate. Modul în care răspund provocărilor fiscale din 2025 confirmă această maturizare, explică strategul care a creat TPC Transformation Program – un cadru în trei etape bazat pe analiză profundă, decizii implementate și un ritm decizional constant care duce strategia în execuție și execuția în rezultate.

Astfel, s-au conturat următoarele categorii de firme:

1. Companiile care au învățat de la perioada de criză (top 20%)

• au învățat din 2008 disciplina de cash și din pandemie agilitatea digitală

• modificările fiscale – TVA mărit, eliminarea facilităților – le creează presiune, dar nu le destabilizează

• sunt companiile cu marje sănătoase, care în perioade complicate văd oportunități: furnizori mai accesibili, talent disponibil, competitori slăbiți

2. Mijlocul fragil (60%) – companii de tip supraviețuitori cronici

• au traversat toate crizele, dar nu au internalizat lecțiile fundamentale

• operează încă cu marje subțiri, procese neoptimizate

• au dependență de câțiva clienți mari

• pentru aceste companii, noile măsuri fiscale sunt lovituri grele; nu dispar, dar vor sta pe loc încă 2-3 ani

3. Baza vulnerabilă (20%)

• companii construite pe modele depășite, dependente de facilități și cu decizii luate instinctiv, nu strategic

• pentru aceste firme, 2025-2026 sunt anii restructurării inevitabile

• dacă nu își regândesc fundamental modelul de business, supraviețuirea pe termen mediu poate fi sub risc

Cele mai frecvente greșeli ale companiilor în 2025

Cea mai frecventă greșeală a companiilor este excesul de tot: prea mulți oameni, prea mulți clienți, prea multe produse, prea multe inițiative, care de altfel generează costuri mari, deci un exces de cheltuieli. Prea multe resurse și opțiuni nu înseamnă cea mai bună pârghie pentru câștig și, implicit, profit.

„În perioade de criză sau recesiune, aceasta greșeală se simte mult mai acut. Complexitatea este ucigașul tăcut al profitabilității. Dacă în America regula e ‘big is beautiful’, în România pare că funcționează mantra more is beautiful. Însă ‘mai mult’ nu înseamnă ‘mai bine’. De cele mai multe ori înseamnă ‘mai scump”, punctează consultantul Călin Spiridon.

Cea mai subestimată problemă internă, cu cel mai mare impact financiar, este nealinierea departamentelor firmei – ruptura tăcută dintre strategie, procese și oameni. Iar forma ei cea mai vizibilă este lucrul în silozuri.

„Departamentele își urmăresc propriile obiective, nu obiectivul companiei. Marketingul promite ceva, vânzările vând altceva, operaționalul livrează altceva. Toți muncesc, dar fiecare pe direcția lui. În realitate, nealinierea nu vine din lipsa de voință. Vine din lipsa definirii clare a modelului de business, ceea ce duce la un impact financiar care afectează stabilitea firmei pe termen mediu.

În toate proiectele noastre de strategie de business, rezultatele au apărut odată ce a apărut claritatea – adică un model de business bine definit, ușor de comunicat și ușor de implementat.

Când modelul e clar, silozurile dispar. Recomandarea noastră este ca firma să fie condusă prin modelul de business deoarece este singurul limbaj comun care îi aduce la aceeași masă pe CEO, financiar, marketing, vânzări, operațional și HR. Când el nu este clar, fiecare departament își construiește propriul adevăr, obiectivele devin locale,iar organizația pierde coerența și implicit profitabilitatea”, adaugă Sorin Spiridon.

Greșeli cu impact pe care companiile mari le fac

În organizațiile mari, capcana principală a destabilizării afacerii este expansiunea necontrolată, care implică cheltuieli mari și nejustificate:

• portofolii umflate: zeci de linii de produse care nu au tracțiune, dar consumă capital (65% din articole genereaza 5% din cifra de afaceri)

• clienți mulți, dar puțin profitabili: volumul arată bine în rapoarte,dar rezultatul final nu, pentru că 50% dintre clienți genereaza doar 5% din cifra de afaceri

• structuri supradimensionate: echipe mari, procese greoaie, decizii lente

• reduceri acordate automat: discounturile mari devin politică, nu excepție

• direcție strategică diluată: prea multe proiecte, puțină prioritate

Greșeli făcute de IMM-uri

La IMM-uri nu complexitatea e problema principală, ci lipsa fundației strategice:

• nu au o viziune clară – reacționează la ziua de mâine, nu construiesc pentru următorii 3 ani

• nu știu să-și asigure resursa financiară – deciziile sunt luate fără scenarii, fără buget real și fără o politică de cash-flow

• rămân blocate în modelul fondatorului – nu reușesc trecerea către o organizație de management, în care rolurile, responsabilitățile și procesele sunt clare

• deciziile sunt emoționale, nu analitice – ceea ce funcționa în faza de start-up nu mai funcționează la scalare

„În ambele situații, simptomul e același: dispare claritatea, execuția se fragmentează, iar profitul se evaporă. Noi numim asta derapaj strategic tăcut – momentul în care totul pare să funcționeze, dar direcția e pierdută.

În companiile solide, deciziile se iau la rece; în cele vulnerabile, cu procese slabe și dependență de fondator, ele devin emoționale.

O regulă veche de leadership spune că liderul trebuie să știe când să fie strategic și când să fie operațional. Prin proiectele noastre de consultanta, oferim harta pentru ambele momente: claritate, direcție și implementare, astfel încât liderul să facă exact acțiunile care contează”, subliniază consultantul de business Sorin Spiridon.

Cât despre mediul antreprenorial românesc, acesta este, fără îndoială, mai matur decât în urmă cu 10–15 ani, după criza din 2008 și cea a pandemie și o perioadă de consolidare fiscală care au schimbat modul în care sunt luate deciziile în companii. Astăzi, există mai puțină impulsivitate și mai multă analiză. Dar maturizarea nu este uniformă.

În 2025 s-au identificat trei tipuri principale de antreprenori: cei lucizi (25–30%), care decid pe bază de marjă, cash-flow și consultanță; majoritatea pragmatică (50–60%), mai matură decât în trecut, dar încă orientată pe termen scurt; și zona emoțională (15–20%), unde deciziile sunt legate de fondator și reacții de moment.

Ce lecții ar trebui să învețe antreprenorii din 2025 înainte de a intra în 2026

2025 nu a fost un test de supraviețuire, a fost un test de disciplină, claritate și pregătire, spun consultanții de business TPC Concept. Efectele reale ale anului se vor vedea în 2026: în rentabilitate, productivitate și eficiența capitalului.

Companiile care intră în 2026 cu lecțiile învățate vor traversa anul fără să fie afectate semnificativ. Celelalte vor descoperi că problemele mici din 2025 pot deveni presiuni mari în 2026. Bătălia se va muta în indicatorii mai soft, care sunt mai puțin monitorizați, dar cu impact mare pe termen lung.

Practic, companiile ar trebui să se concentreze pe transformare prin patru tipuri de intervenții strategice, în funcție de tipul lor:

• companiile cu potențial: implementare de proiecte de creștere pentru claritate, focus și model de scalare

• firmele care cresc, dar fără control (multe inițiative, multe direcții, marje erodate): implementare de proiecte de consolidare cu prioritizare, aliniere și claritate strategică

• companiile în criză sau în prag de pierdere a direcției: simplificarea zonelor care erodează profitabilitatea și reconstruirea capacității de decizie

• departementele individuale (Vânzări, Marketing, Comercial, Pricing): optimizarea direcțiilor cheie care susțin strategia și diferențierea - politici comerciale, pricing, structură de vânzări, segmentare, poziționare