INTERVIU - Secretarul de stat Ionel Mantog - hotarat sa reziste tuturor presiunilor pentru a realiza modernizarea si restructurarea in acelasi timp a sectorului minier si a complexurilor energetice

REPORTER: Ce sustinere ati avut pentru a fi numit secretar de stat? Ionel Mantog: Dupa cate stiu, pentru prima data propunerea s-a facut la o sedinta a sindicatelor miniere de la Baia Mare.

REPORTER: Ce sustinere ati avut pentru a fi numit secretar de stat?
Ionel Mantog: Dupa cate stiu, pentru prima data propunerea s-a facut la o sedinta a sindicatelor miniere de la Baia Mare. Nominalizarea pentru acest post s-a facut de catre Partidul Democrat, iar ordinul de numire a fost semnat de primul-ministru, care apartine, dupa cum se stie, Partidului National Liberal.
REP: Intr-un an dificil pentru sectorul minier din Romania, ce v-a determinat sa acceptati acest post?
I.M.: Cred ca este unul din cele mai dificile posturi de secretar de stat. Din industria miniera vor pleca in anul acesta cel putin 5200 salariati. La 01.01.2007 subventionarea sectorului minier va inceta, cu exceptia subventionarii CNH Petrosani, care se va prelungi pana in anul 2011. Acest fapt va conduce la inchiderea majoritatii minelor de minereu si a multor mine de lignit si carbune brun si restructurarea activitatii celor care isi pot valorifica potentialul de eficienta economica. Pe de alta parte, disputele in legatura cu constituirea si functionarea complexurilor energetice sunt de actualitate si trebuie evitata eventualitatea ca activitatea de producere a energiei electrice si termice pe baza de lignit in bazinul Olteniei sa nu fie pregatita pentru integrarea in piata energetica europeana. Am absolvit Facultatea de Drept Bucuresti si lucrez de 25 de ani in sectorul minier din Oltenia, desi, credeti-ma, au fost oferte si tentatii in afara sectorului minier pe care le-am refuzat. Domeniile in care am activat m-au obligat sa cunosc aspectele tehnice si tehnologice ale activitatii. Cred ca am acceptat acest post din atasament pentru activitatea miniera si din respect pentru oamenii cu care am lucrat si care m-au sustinut. Sper sa nu ii dezamagesc.
REP: Care sunt prioritatile pentru sectorul pe care il coordonati?
I.M.: Pe termen scurt, as spune imediat, pentru toate subunitatile trebuie definitivate bugetele de venituri si cheltuieli, intocmite sau revizuite programele de dezvoltare si/sau restructurare, dupa caz, si, pe baza acestora, incheiate sau actualizate contractele colective de munca. Voi cere totdeauna ca intre aceste trei documente sa se pastreze o corelatie desavarsita. Trebuie sa operam cat mai repede posibil reducerea numarului de personal prevazuta pentru acest an pentru a asigura echilibrul dintre venituri si cheltuieli pentru toate societatile comerciale aflate in coordonarea mea. Apoi va trebui sa actualizam strategia generala pe termen mediu si sa integram producerea de energie electrica si termica pe baza de lignit din bazinul Olteniei in strategia energetica, care, in opinia mea, trebuie de asemenea actualizata. In mod particular va trebui sa analizam functionarea complexurilor energetice si stadiul procesului de privatizare ale acestora. Ca obiectiv general trebuie asigurata imbunatatirea managementului societatilor comerciale in conditiile in care, pentru o buna perioada, acestea vor ramane inca in proprietatea statului. De altfel, cred ca managementul societatilor comerciale este mai important decat forma de proprietate.
REP: Plecarea din sectorul pe care il coordonati a 5200 de salariati sau chiar mai multi va crea probleme sociale?
I.M.: Sper sa nu avem probleme deosebite. Platile compensatorii sunt deja incluse in proiectele bugetelor de venituri si cheltuieli la o suma medie/salariat de 150 milioane lei. Domnul ministru Seres a facut deja o deplasare la SC REMIN Baia Mare, in care l-am insotit, si am analizat impreuna cu conducerea companiei si organizatiile sindicale programul de restructurare, in care pentru anul acesta este prevazuta plecarea a 1500 de salariati. Vom face asemenea analize la toate companiile si societatile comerciale si sper ca impreuna cu organizatiile sindicale sa asiguram derularea acestui program in buna intelegere si fara sa afectam zonele de activitate care au potential de eficienta economica. Dupa jumatatea acestui an sper sa putem diversifica activitatile de sprijinire a salariatilor concediati, dar si a comunitatilor si zonelor miniere pe baza imprumutului acordat de Banca Mondiala.
REP: Cum vor functiona in continuare complexurile energetice?
I.M.: Complexurile energetice vor fi in continuare avantajate de o rata de crestere a pretului energiei electrice mai mare decat rata de crestere a pretului carbunelui, pretului fortei de munca sau a altor elemente de cost. Aceasta diferenta trebuie sa se regaseasca in programele de modernizare.
In acelasi timp, complexurile energetice trebuie sa inteleaga ca programele de restructurare nu pot sa le ocoleasca. Eu nu inteleg prin restructurare reducerea obligatorie de personal, ci identificarea acelor elemente de cost asupra carora trebuie actionat pentru imbunatatirea performantei firmei. De multe ori, printr-un management adecvat, acest obiectiv poate fi atins fara reduceri de personal si am o satisfactie deosebita cand se reuseste pastrarea locurilor de munca sau reducerea lor treptata, doar cu cei care trec intr-o forma de pensionare.
In ceea ce priveste existenta lor pe termen mediu si lung, lucrurile raman de analizat. In primul rand, o asemenea analiza este prevazuta in programul de guvernare. In al doilea rand, trebuie revazut stadiul proceselor de privatizare, in ce masura acesta se afla in grafic si, foarte important, poate asigura la timp resursele financiare pentru programele de modernizare si ecologizare.
In al treilea rand, trebuie analizate consecintele functionarii timp de aproape un an in aceasta structura. Cred ca de aceasta data specialistii vor putea sa-si sustina punctele de vedere si ca se vor lua deciziile cele mai bune la nivelul Ministerului Economiei si Comertului. In legatura cu complexurile energetice, prioritatea ramane asigurarea fondurilor necesare programelor de modernizare si ecologizare a termocentralelor prin diversificarea surselor de finantare a acestor programe. De altfel, asigurarea surselor de finantare pentru programele de modernizare ale fluxurilor tehnologice din carierele de lignit este de asemenea o prioritate si o mai veche dorinta a mea, rezultata din analizele efectuate pentru intocmirea programului de dezvoltare, eficientizare si acompaniament social al CNL Oltenia.
REP: Ce ne puteti spune despre constructia casei dumneavoastra din Tg. Jiu - Varsaturi pe baza unei conventii de stramutare?
I.M.: Exista intr-adevar o conventie de schimb incheiata de familia mea si fosta CNL Oltenia in care se prevede reconstructia unei case in cartierul Varsaturi de la marginea orasului Tg. Jiu in schimbul a doua gospodarii obtinute prin contracte de vanzare-cumparare.
In legatura cu aceasta conventie fac urmatoarele precizari: 1. nu am folosit nici o informatie confidentiala la incheierea conventiilor si fac precizarea ca informatiile legate de aceste conventii nu fac parte din informatiile clasificate; 2. nu am avut nici o atributiune de serviciu in legatura cu intocmirea actelor premergatoare incheierii conventiei de schimb sau a acestei conventii; 3. nu am semnat nici un document in legatura cu aceasta conventie; 4. conventia a fost aprobata de Consiliul de Administratie al CNL Oltenia din care nu am facut niciodata parte; 5. in anul 2003 toata documentatia a fost verificata de o comisie speciala numita de directorul general (singurul caz) care a constatat legalitatea acesteia si faptul ca CNL Oltenia nu a fost prejudiciata, ci, dimpotriva, in cazul in speta s-a acordat mai putin decat in majoritatea altor situatii de stramutare; 6. suprafata utila predata a fost cu aproximativ 35 m2 mai mare decat cea reconstruita de CNL Oltenia; 7. pentru anexele gospodaresti nu am primit despagubiri, convenind ca valoarea acestora sa suplimenteze valoarea casei reconstruite; 8. casa nu este gata si nici nu o pot lua in primire, fiind necesare remedieri; 9. valoarea medie/m2 platita de CNL Oltenia in cazul meu este sub media valorilor platite de CNL Oltenia in ultimii 4 ani si cu mult mai mica decat cea platita unor persoane care nu au functii de conducere sau chiar nu sunt salariati ai SNL Oltenia. De altfel, atat Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj, cat si structura teritoriala de la Craiova a PNA au confirmat in scris ca nu fac obiectul nici unei cercetari penale. Am aflat ca SNL Oltenia a dispus plata unor expertize de specialitate pentru toate cazurile la care presa a facut referire si sper ca aceste rezultate sa fie publice cat mai repede pentru a clarifica definitiv aceasta problema.
In general pot spune ca in cartierul Varsaturi, dar si in alte vetre de sat, sunt multe, multe case terminate si predate proprietarilor, mai mari si mai frumoase, care apartin unor persoane care nu au avut functii de conducere. CNL Oltenia SA a reconstruit mult si a reconstruit la standarde mereu mai inalte atat datorita evolutiei legislatiei in materie de constructii, cat si tehnologiilor si cererilor proprietarilor. CNL Oltenia a construit, nu a daramat si aceasta afirmatie nu se refera neaparat doar la casele expropriate.