Scriitoarea Gabriela Melinescu, s─ârb─âtorit─â ├«n Suedia printr-o dezbatere literar─â, o expozi┼úie ┼či un film, la ├«mplinirea v├órstei de 80 de ani

0
0
Gabriela Melinescu sarbatorita la Stockholm
Un documentar despre Gabriela Melinescu, realizat de Sanda Vi┼čan, va fi difuzat pe 16 august, de ziua scriitoarei, de la ora 22.00, pe postul TVR Interna┼úional

Pe 16 august,┬áGabriela Melinescu, una dintre cele mai cunoscute ┼či apreciate scriitoare din Rom├ónia, stabilit─â ├«n Suedia din anul 1975, ├«mpline┼čte┬á80 de ani.

Institutul Cultural Rom├ón de la Stockholm o va s─ârb─âtori pe scriitoare mar┼úi, 16 august, de la ora 18.30, la sediul ICR din Stockholm (Skeppsbron 20), printr-un eveniment, care include o mas─â rotund─â, o expozi┼úie ┼či prezentarea unui film documentar despre Gabriela Melinescu, din Arhiva de Aur a Televiziunii Rom├óne. La dezbaterea literar─â dedicat─â scriitoarei vor participa din Suedia scriitoarea Agneta Pleijel┬á┼či traduc─âtoarea Inger Johansson, ┼či din Rom├ónia Denisa Com─ânescu, scriitoare ┼či editoare a unor titluri semnate de Gabriela Melinescu ( s-a ocupat de o parte din Jurnale ┼či de traducerile din literatura suedez─â ap─ârute la editurile Univers ┼či Polirom).

Scriitoarea suedez─â Eva Str├Âm va modera dezbaterea literar─â de la sediul ICR Stockholm.

Gabriela Melinescu sarbatorita la Stockholm

Poet─â, prozatoare, traduc─âtoare ┼či grafician─â, autoare a peste 20 de volume, Gabriela Melinescu s-a stabilit ├«n Suedia, la v├órsta de 33 de ani ┼či s-a impus rapid ├«n elita literar─â a acestei ┼ú─âri. A publicat numeroase volume de poezie ┼či proz─â ├«n limba suedez─â ┼či a reprezentat, pe parcursul mai multor decenii, literatura rom├ón─â, la cel mai ├«nalt nivel, ├«n spa┼úiul scandinav.

Poeta a ├«nlesnit traducerea unor importan┼úi scriitori rom├óni ┼či publicarea acestora ├«n suedez─â.

De asemenea, Gabriela Melinescu a realizat traduceri din autori clasici suedezi, precum Emanuel Swedenborg, Sf├ónta Birgitta de Vadstena, August Strindberg, dar ┼či din scriitori contemporani: Katarina Frostenson, G├Âran Sonnevi, Birgitta Trotzig, Agneta Pleijel, Eva Str├Âm, Stig Dagerman, Gunnar Ekel├Âf ┼či Kjdll Espmark.

ÔÇ×Gabriela Melinescu a ├«mbog─â┼úit spa┼úiul scandinav prin literatura ei, Suedia are motive s─â ├«i fie foarte recunosc─âtoare. Am avut ┼či bucuria de a colabora┬á ├«n cadrul unor proiecte de traducere a poeziei rom├óne┼čti, printre care ┼či opera Ilenei M─âl─âncioiu.

Sunt extraordinar de fericit─â ┼či de onorat─â c─â pot participa la celebrarea operei acesteia ├«n ziua c├ónd ├«mpline┼čte 80 de aniÔÇŁ, ┬áa declarat scriitoarea Agneta Pleijel.

Denisa Comanescu

Gabriela Melinescu, Agneta Pleijel, Ileana M─âl─âncioiu, Denisa Com─ânescu, ├«n Bra┼čov, ├«n anul 1995 FOTO: Dan Shafran

Din┬áÔÇ×Jurnalul suedezÔÇŁ┬áal poetei, publicat┬á ├«ntre 2003 ┼či 2010, ├«n cinci volume, de editura Polirom, afl─âm c─â, dup─â ce a p─âr─âsit Romania, Gabriela Melinescu a ├«nv─â┼úat s─â graveze ┼či s─â picteze icoane. Datorit─â sincretismului artistic ┼či stilului u┼čor suprarealist, scriitoarea a fost numit─â ÔÇ×Chagall ├«n literatur─âÔÇŁ, mai ales c─â ┼či-a ilustrat deseori┬á c─âr┼úile cu propriile desene.

├Än 2009, curatoarea Ruxandra Garofeanu a invitat-o pe artist─â s─â-┼či expun─â desenele ┼či gravurile la Galeria Dialog din Bucure┼čti. Realizatoarea Televiziunii Rom├óne Sanda Vi┼čan a semnat, cu aceast─â ocazie, un film documentar-portret al acesteia, care are o durat─â de 20 de minute. Filmul va fi prezentat publicului suedez, de ziua de na┼čtere a Gabrielei Melinescu, ├«n premier─â, subtitrat ├«n englez─â, ├«n prezen┼úa jurnalistei la sediul ICR Stockholm.

Documentarul despre Gabriela Melinescu va fi difuzat pe 16 august, de la ora 22.00 (ora României), pe postul TVR Internaţional, partener al evenimentului aniversar de la Stockholm.

Autoportret cu pisica

Dup─â masa rotund─â ┼či proiec┼úia filmului, la sediul ICR Stockholm, va avea loc ┼či vernisajul unei expozi┼úii de pictur─â, gravuri, obiecte ┼či desene semnate de Gabriela Melinescu. Expozi┼úia, coordonat─â de curatorii Silvia Luca ┼či Constan┼úiu Mara, constituie o retrospectiv─â a operei artistice a Gabrielei Melinescu ┼či va fi g─âzduit─â de Institutul Cultural Rom├ón din Stockholm p├ón─â la data 16 septembrie 2022.

├Än expozi┼úie, vor fi prezentate c─âr┼úi, fotografii ┼či fotocopii din coresponden┼úa dintre Gabriela Melinescu ┼či Nichita St─ânescu, scrisorile originale f─âc├ónd parte din patrimoniul Muzeului Na┼úional al Literaturii Rom├óne.

Evenimentul aniversar de de la ICR Stockholm se va ├«ncheia cu o lectur─â din crea┼úiile Gabrielei Melinescu, ├«n lectura Arinei Stoenescu, editoare ┼či traduc─âtoare stabilit─â ├«n Suedia.

Premiat─â de Academia Suedez─â

Gabriela Melinescu sarbatorita la Stockholm

Gabriela Melinescu s-a n─âscut la 16 august 1942, la Bucure┼čti. Dup─â absolvirea Facult─â┼úii de Filologie a Universit─â┼úii din Bucure┼čti, a fost redactor la revistele ÔÇ×FemeiaÔÇŁ ┼či ÔÇ×Luceaf─ârulÔÇŁ. ├Äntre 1965 ┼či 1975 public─â volumele de poezie ÔÇ×Ceremonie de iarn─âÔÇŁ (EPL, 1965), ÔÇ×Fiin┼úele abstracteÔÇŁ (Ed. Tineretului, 1967), ÔÇ×Interiorul legiiÔÇŁ (EPL, 1968), ÔÇ×Boala de origine divin─âÔÇŁ (Albatros, 1970), ÔÇ×Jur─âm├óntul de s─âr─âcie, castitate ┼či supunereÔÇŁ (Eminescu, 1972 Premiul Uniunii Scriitorilor), ÔÇ×├Äng├ónarea lumiiÔÇŁ (Albatros, 1972) ┼či ÔÇ×├Ämpotriva celui dragÔÇŁ (Eminescu, 1975). I-au mai ap─ârut un volum de proz─â, ÔÇ×BobinocariiÔÇŁ (EPL, 1969), o carte pentru copii, ÔÇ×Catargul cu dou─â cor─âbiiÔÇŁ (Ed.┬áTineretului, 1969) ┼či una de reportaje, ÔÇ×Via┼úa cere via┼ú─âÔÇŁ (├«mpreun─â cu S├ónziana Pop, Ed. Eminescu, 1975).

Gabrela Melinescu

Din 1975, se stabile┼čte ├«n Suedia, unde public─â cinci volume de poezie ┼či nou─â volume de proz─â, dintre care men┼úion─âm: ÔÇ×Zeul fecundit─â┼úiiÔÇŁ (Coeckelberghs F├Ârlag, 1977), ÔÇ×Lumin─â spre lumin─âÔÇŁ (Albert Bonniers F├Ârlag, 1993, poezie), ÔÇ×Copiii r─âbd─âriiÔÇŁ (Coeckelberghs F├Ârlag, 1979, Oslo), ÔÇ×Lupii urc─â ├«n cerÔÇŁ (Coeckelberghs F├Ârlag, 1981), ÔÇ×Regina str─âziiÔÇŁ (Coeckelberghs F├Ârlag, 1988, ap─ârut ┼či ├«n francez─â la Manya, Paris),┬á

ÔÇ×Omul pas─âreÔÇŁ (Eva Bonniers F├Ârlag, 1991, Premiul De Nio, acordat de Academia Suedez─â pentru proz─â), ÔÇ×Schimbare de peneÔÇŁ (Albert Bonniers F├Ârlag, 1998), ÔÇ×Acas─â printre str─âiniÔÇŁ (Albert Bonniers F├Ârlag, 2003, Premiul De Nio, acordat de Academia Suedez─â).

Jurnal suedez Gabriela Melinescu

├Än 2002 i s-a decernat Premiul Albert Bonniers pentru opera omnia. Dup─â 1989, public─â din nou ├«n Rom├ónia volumele de poezie ÔÇ×Jur─âm├óntul de s─âr─âcie, castitate ┼či supunereÔÇŁ (antologie, Litera, 1993), ÔÇ×PoeziiÔÇŁ (antologie, Vitruviu, 1997), ÔÇ×Fiin┼úele abstracte ┼či alte poemeÔÇŁ (antologie, Rom├ónia Press, 2001), ÔÇ×Cuvinte nou n─âscuteÔÇŁ (Ed. Funda┼úiei Culturale Rom├óne, 2002) ┼či ÔÇ×Puterea mor┼úilor asupra celor viiÔÇŁ (Polirom, 2005), romanele ÔÇ×Lupii urc─â ├«n cerÔÇŁ (Ed. Funda┼úiei Culturale Rom├óne, 1993), ÔÇ×Regina str─âziiÔÇŁ (Univers, 1997┬á Premiul Uniunii Scriitorilor), ÔÇ×Jurnal suedez IÔÇŁ (1976-1983) (edi┼úia a II-a, Polirom, 2003), ÔÇ×Jurnal suedez IIÔÇŁ (1984-1989) (Polirom, 2002), ÔÇ×Jurnal suedez IIIÔÇŁ (1990-1996) (Polirom, 2004) - primele trei jurnale au fost coordonate de editoarea Denisa Com─ânescu, ÔÇ×Jurnal suedez IVÔÇŁ (1997-2002) (Polirom, 2008), romanul ÔÇ×Acasa printre strainiÔÇŁ (Polirom, 2004), precum ┼či volumul de nuvele ÔÇ×Ghetele fericiriiÔÇŁ (Polirom, 2006). La Editura Aca┬şdemiei Rom├óne a ap─ârut ├«n 2016, ÔÇ×O sut─â ┼či una de poeziiÔÇŁ, de Gabriela Melinescu, o antologie coordonat─â de poeta Ileana M─âl─âncioiu.

Gabriela Melinescu a tradus at├ót autori suedezi clasici, precum Emanuel Swedenborg (ÔÇ×Cartea de vise, Univers, 1995) ┼či August Strindberg (ÔÇ×Jurnal ocultÔÇŁ, Univers, 1997; ÔÇ×Inferno. Legende, UniversÔÇŁ, 1999; ÔÇ×SingurÔÇŁ, Polirom, 2002), c├ót ┼či contemporani: selec┼úii din poemele Birgittei Trotzig ┼či ale lui G├Âran Sonnevi.

Printre traducerile de la Editura Polirom se num─âr─â ÔÇ×Vie┼úi dubleÔÇŁ de Birgitta Trotzig (2002) ┼či ÔÇ×IoniÔÇŁ de Katarina Frostenson (2003). ├Än Suedia s-a publicat antologia de poezie de Nichita St─ânescu, ÔÇ×Ljusets b├ÂjningÔÇŁ (ÔÇ×├Ändoirea luminiiÔÇŁ, Ellerstr├Âms F├Ârlag, 2008, traducere ├«n colaborare cu Inger Johansson), s-a reeditat primul jurnal ├«n suedez─â, ÔÇ×En solit├Ąr egoists dagbokÔÇŁ (ÔÇ×Jurnalul unui egoist solitarÔÇŁ, Dejavu F├Ârlag, 2010) ┼či a ap─ârut romanul ÔÇ×Mamma som GudÔÇŁ ( Albert Bonniers F├Ârlag, 2010).

Acasa printre straini suedeza

A fost recompensat─â cu premiul Uniunii Scriitorilor din Rom├ónia ├«n 1978, iar ├«n anul 2001, Academia Rom├ón─â i-a decernat Premiul Nichita St─ânescu pentru poezie. A fost distins─â cu premiul Institutului Cultural Rom├ón pentru ├«ntreaga carier─â ┼či premiul Albert Bonniers ├«n 2002. ├Än 1991 ┼či┬á2003 i s-a conferit Premiul de Nio pentru romanele ÔÇ×Omul pas─âreÔÇŁ ┼či ÔÇ×Acas─â printre str─âiniÔÇŁ, iar ├«n 2005 i s-a acordat de c─âtre Academia Suedez─â, Premiul pentru transmiterea valorilor literaturii suedeze ├«n str─âin─âtate. Tot ├«n 2005 a primit Premiul Mihai Eminescu pentru opera omnia. ├Än anul 2007, revista ÔÇ×AvantajeÔÇŁ i-a atribuit premiul ÔÇ×Femeia anuluiÔÇŁ, ambasador al artei rom├óne┼čti peste hotare.



Ultima or─â

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite