Musorgski, Glazunov şi Ceaikovski, în programul concertelor simfonice dirijate de Christian Badea la Ateneu
0
La Ateneul Român, joi şi vineri, de la ora 19.00, dirijorul Christian Badea conduce Orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu”, în două concerte cu un program special. Solist este violonistul Vlad Stănculeasa, iar concermaistru invitat este David Lefevre.
În programul concertelor dirijate pe 26 şi 27 ianuarie la Ateneu de Christian Badea vor fi lucrări de Modest Musorgski („O noapte pe Muntele Pleşuv“), Aleksandr Glazunov („Concertul în la minor pentru vioară şi orchestră, op. 82“) şi Piotr Ilici Ceaikovski („Simfonia nr. 4, în fa minor, op. 36“).
Orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu” îl va avea solist pe Vlad Stănculeasa, iar concermaistru invitat este David Lefevre.
O noapte pe Muntele Pleşuv
"Tabloul simfonic O noapte pe Muntele Pleşuv a fost compus în 1867, dar prima audiţie, la Sankt Petersburg, a avut loc de-abia în 1886. Aflat cam la 500 de kilometri de Kiev, Muntele Pleşuv are în credinţa populară însuşiri fantastice fiind locul de adunare şi de sfat al ielelor dezlănţuite în noaptea de Ivan Kupala, în jurul solstiţiului de vară", potrivit muzicologului Vldimir Popescu-Deveselu.
Compozitorul spunea că această piesă este o lucrare rusească originală, smulsă din câmpiile patriei şi hrănită cu pâine rusească”.
Prezentă frecvent în programele concertelor simfonice, ea beneficiază în mare măsură de orchestraţia realizată după moartea lui compozitorului de Rimski-Korsakov, acest fin orchestrator care, ca şi Ravel pentru Tablourile dintr-o expoziţie a contribuit la un plus de strălucire acordat sonorităţilor. Musorgski a ales un program în patru secţiuni pentru acest tablou simfonic: 1.- Adunarea vrăjitoarelor; 2.- Călătoria lui Satan; 3.- Slujba neagră şi onorurile oferite lui Satan; 4.- Sabatul vrăjitoarelor, bacanală sălbatică. Tema principală, dominantă, în Allegro feroce, (menţionează partitura) sugerează imagini extrem de vii. Lucrarea se termină, totul se linişteşte, zorile luminează teritoriile nopţii bântuite de spiritele rele şi dangătul clopotului unei modeste bisericuţe săteşti anunţă o nouă zi", spune Vladimir Popescu-Deveselu, în prezentarea lucrării din caietul program.
Concertul în la minor pentru vioară şi orchestră
"Considerat drept unul dintre opusurile de referinţă, Concertul în la minor pentru vioară şi orchestră a fost scris dintr-o singură respiraţie. Cele două părţi - Moderato-Andante sostenuto şi Allegro - nu sunt întrerupte prin vreo pauză, iar întreaga construcţie este dominată de prezenţa viorii soliste, care devine un personaj cu trăsături romantice evidente, mai ales în prima parte unde atmosfera nostalgică este prea puţin întreruptă de pasaje de virtuozitate ce apar totuşi, ca nişte feu follet în registrul înalt. Registrul mediu şi grav sunt utilizate cu sensibilitate, melodia se desfăşoară liber, în timp ce orchestra are în prima parte un rol secundar, ca un fundal sonor, oferind solistului climatul propice navigărilor sale. Tema iniţială vădeşte înzestrările evidente de melodist ale compozitorului. Ea nu se face nici o clipă uitată, revenind amplu în cadenţa de la sfârşit, care poate fi considerată ca o punte între cele două părţi ale lucrării. Orchestra instaurează o atmosferă luminoasă, oarecum festivă, în partea a doua.
De astă dată, vioara solistă susţine un dialog permanent cu orchestra, caracterul sărbătoresc este tipic pentru trăirea muzicală rusă; surprindem trimiteri la folclor, la sonorităţi specifice, ca acelea imitând balalaicile. Bucuria se manifestă cu convingere, dominată şi dirijată de vioara solistă", consideră muzicologul Vladimir Popescu-Deveselu.
Născut în 1984, la Craiova, Vlad Stănculeasa a urmat studiul viorii la Liceul de artă din Craiova, iar din 1997 la Liceul de muzică „George Enescu” din Bucureşti. Şi-a perfecţionat studiile muzicale şi interpretative în Elveţia.
Astfel, în anul 2007 a absolvit prestigioasa Academie Internaţională de Muzică „Yehudi Menuhin” (la clasa maeştrilor Alberto Lysy şi Liviu Prunaru), iar în anul 2010, Conservatorul din Lausanne „Diplôme de soliste” (clasa maestrului Pierre Amoyal).
Vlad Stănculeasa cântă pe o vioară Sanctus Serafin din 1739, ce a aparţinut lui George Enescu, vioară pe care marele artist român a dăruit-o celui care i-a fost strălucit elev, muzicianul Yehudi Menuhin.
Christian Badea a creat fenomenul "Parsifal", în România
Christian Badea, dirijor aclamat în cele mai prestigioase săli de concert şi în celebre teatre lirice din Europa, America de Nord şi Asia, a studiat vioara la Conservatorul de muzică din Bucureşti şi dirijat de orchestră la Bruxelles. A continuat studiile de dirijat la Mozarteum din Salzburg, sub îndrumarea maestrului Herbert von Karajan şi s-a perfecţionat la Juilliard School din New York, unde principalul său mentor a fost Leonard Bernstein.
Dirijează peste 80 de opere - de la Mozart, Verdi, Wagner, Puccini, la Stravinski Prokofiev, Berg, Samuel Barber şi repertoriul italian şi francez al teatrului liric. În Europa a dirijat spectacole de operă la Covent Garden şi Royal Opera House din Londra, Opera din Viena, teatrele lirice din München, Hamburg, Geneva, Bruxelles, Amsterdam, Copenhaga, Stockholm, Torino, Bologna, Lyon şi în America de Nord la Houston, Dallas, Toronto, Montreal, Baltimore şi Detroit.
In ultimul deceniu, Christian Badea a dirijat peste 170 de spectacole la Metropolitan Opera din New York. In 2006 după o lungă absenţă, Christian Badea a revenit în România, fiind invitat să conducă Orchestra Naţională Radio la deschiderea stagiunii, cu Simfonia nr. 9 de Mahler.
De asemenea în 2008, Christian Badea a condus Orchestra Filarmonicii „George Enescu” într-un concert aniversar, la deschiderea celei de a 140-a stagiuni. Recent, în 2009, a dirijat spectacole cu Dama de pică la Opera din Stockholm şi Salome la Deutsche Oper am Rhein din Düsseldorf şi concerte simfonice în Danemarca şi România. Christian Badea este distins cu Ordinul Meritul Cultural decernat de către Preşedinţia României.
Se încarcă comentariile...
