Mircea Diaconu serbează 65 de ani cu "Scandal la Operă"

În Ajunul Crăciunului, Teatrul Nottara îl sărbătoreşte pe actorul Mircea Diaconu, care împlineşte vârsta de 65 de ani. În această seară, Diaconu va urca pe scenă în spectacolul "Scandal la Operă".

Mircea Diaconu a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L.Caragiale din Bucureşti, în anul 1971, specializarea actorie, la clasa profesoarei Sanda Manu. A debutat pe o scenă profesionistă în 1970, la Teatrul Bulandra, în Harfa de iarbă de Truman Capote, regia: Crin Teodorescu. La un an după terminarea facultăţii, Mircea Diaconu a fost angajat în acest teatru, unde a lucrat până în anul 1982, când s-a transferat la Teatrul Nottara. Între 1990 şi 2001 a fost liber profesionist, iar din 2001, timp de un deceniu, a fost directorul Teatrului Nottara.

De-a lungul anilor, Mircea Diaconu a lucrat şi pe alte scene ale capitalei: la Teatrul de Comedie, în Fata morgana de Dumitru Solomon, regia: Mihai Dimiu (1971); la Naţional: Noaptea regilor de William Shakespeare, regia: Andrei Şerban (1991); Ghetou de Joshua Sobol, regia: Victor Ioan Frunză (1993); la Teatrul Mundi, Teatru descompus de Matei Vişniec, regia: Cătălina Buzoianu (1990).

A avut şi o activitate didactică: asistent la secţia actorie, clasa Olga Tudorache, între 1977 şi 1978, la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale; din 1990, a ţinut cursul de actorie de film la Academia de Teatru şi Film din Bucureşti (fostul IATC şi actuala Universitate Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale - UNATC).

Ca scriitor, Mircea Diaconu a debutat cu "Şugubina", fiind premiat de Uniunea Scriitorilor din România. Cărţile sale au fost traduse: volumul La noi când vine iarna, a apărut în germană şi rusă (1980). A mai scris eseuri, toate adunate în Scaunul de pânză al actorului (1985). 

Mircea Diaconu este şi un important actor de film. Din filmografia sa, amintim: Nunta de piatră (1972), Adio, dragă Nela! (1972), Metamorfoze (film TV, 1972), Explozia (1973), Capcana (1974), Actorul şi sălbaticii (1975), Filip cel Bun (1975), Cuibul salamandrelor (1976), Mere roşii (1976), Împuşcături sub clar de lună (1977), Profetul, aurul şi ardelenii (1978), Din nou împreună (1978), Audienţa (1979), Bietul Ioanide (1979), Înainte de tăcere (1979), Vacanţă tragică (1979), Artista, dolarii şi ardelenii (1980), Casa dintre câmpuri (1980), Pruncul, petrolul şi ardelenii(1981), De ce trag clopotele, Mitică? (1981), Semnul şarpelui (1981), O scrisoare pierdută (spectacol TV, 1982), Aşteptând un tren (1982), Sfârşitul nopţii (1982), Calculatorul mărturiseşte (1982), Secvenţe (1982), Buletin de Bucureşti (1983), Amurgul fântânilor (1983), Căruţa cu mere (1983), O lumină la etajul zece (1984), Cumpărătorul de clopote (1984), Horea (1984), Promisiuni (1985), Căsătorie cu repetiţie (1985), Zâmbet de soare (1987), Secretul armei secrete (1988), O vară cu Mara (1988), Întâmplări cu Alexandra (1989), Campioana (1990), Telefonul (1992), Asfalt Tango (1993), Dănilă Prepeleac (1996), Faţă în faţă (1999), Corul pompierilor (2000), Filantropica (2002), Aventurile unei zile (2004), Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii (2006), Legături bolnăvicioase (2006), Happy End (2006), Ticăloşii (2007), Tache (2008).

În această stagiune, Mircea Diaconu poate fi văzut pe scena Teatrului Nottara în: Variaţiuni enigmatice de Eric-Emmanuel Schmitt, regia: Claudiu Goga (2003); Scandal la Operă! de Ken Ludwig, regia: Petre Bokor (2006) şi Vacanţă în Guadelupa de Pierre Sauvil şi Éric Assous, regia: Diana Lupescu (2011).

Mircea Diaconu a fost director al Teatrului Nottara, dar şi Ministru al Culturii, într-un mandat de doar o lună şi jumătate. În prezent, deţine funcţia de europarlamentar independent.