Mărţişorul, de la simbol magic la obiect de schimb social

Peste 160 de meşteri se întrec în oferte la Târgul de Mărţişor de la Muzeul Ţăranului Român Din sticlă, tablă, plastic, lemn şi mărgele, cu şnururi din lână "ca la sat" sau

Peste 160 de meşteri se întrec în oferte la Târgul de Mărţişor de la Muzeul Ţăranului Român

Din sticlă, tablă, plastic, lemn şi mărgele, cu şnururi din lână "ca la sat" sau din mătase "ca la oraş", mărţişorul, chiar dacă şi-a pierdut mult din semnificaţia de odinioară, de obiect simbolic cu încărcătură magică, rămâne cel mai căutat cadou în această perioadă. Din 24 februarie, peste 160 de meşteri din toate colţurile ţării se vor aduna la Muzeul Ţăranului Român din Capitală la Târgul anual de Mărţişor. Dintre cele mai alese... Şi de ce nu alternativă la parfumurile, florile din plastic sau tinichelele de pe tarabele din centrul oraşelor.

Ce a ajuns mărţişorul astăzi? De la un simplu şnur, cu monedă, care simboliza bogăţia, la mărţişorul croşetat, împletit, turnat în aur şi argint, din mătase, bumbac sau lână. A luat diferite forme, ale norocului: potcoava, trifoiul sau coşarul, până la inimile din aur, plastic sau de pluş. Astăzi se vând peste tot sub denumirea de "mărţişor" ursuleţi cântători, brelocuri sau bijuterii. Se confecţionează din orice, înseamnă orice şi au cele mai variate şi ciudate forme.

S-a pierdut semnificaţia şnurului

"În general, mărţişorul nu mai înseamnă nimic. S-a transformat dintr-un obiect simbolic cu încărcătură magică într-un obiect de schimb social. Cu mult timp în urmă, mărţişorul se dădea la începutul anului. Într-o cultură mai veche, anul începea în jurul datei de 1 martie. Mărţişorul în sine era de fapt şnurul, cu două fire, unul alb şi celălalt negru. Există şi astfel de mărturii care spun că cele două fire alb şi negru simbolizau binele şi răul, ziua şi noaptea, iarna şi vara. Mai apoi a devenit roşu", ne-a spus Ana Pascu, cercetător la Muzeul Ţăranului Român. Mamele puneau în dimineaţa zilei de 1 martie un şnur la gâtul copiilor. "S-a pierdut în primul rând semnificaţia şnurului. Nu se mai pot reîntoarce tradiţiile. Acum, mărţişorul răspunde altor nevoi. Şi până la urmă tot un obiect simbolic trebuie căutat. Mărţişorul a ajuns un semn social. Soţul care cumpără un obiect scump dovedeşte prin banii mulţi pe care i-a dat dragostea pentru iubită. Mărţişorul nu se aruncă sau e pus oriunde, ci se agaţă într-un copac înflorit", a mărturisit Ana Pascu. Artistul Mihai Dumitrescu, din Bucureşti, sculptează în os de peste 25 de ani. De ceva vreme s-a apucat de făcut mărţişoare din os, iar treaba merge bine. "Se lucrează greu în os. E un material mai dur ca lemnul şi se procură greu. E mai pretenţios", ne-a povestit Mihai Dumitrescu. Artistul îşi ia materia primă, adică picioare de vită, de la măcelării. Un mărţişor costă între 7 lei şi 20 lei.

În Bistriţa-Năsăud, fetele dau mărţişoare băieţilor

Sunt zone în care tradiţiile sunt încă vii. Maria Morar din comuna Salva, judeţul Bistriţa-Năsăud, a învăţat să lucreze mărţişoare din mărgele, încă de mică, de la mama ei. Nu a ratat niciun târg din ţară. Adevăratul mărţişor cu care se prezintă la târguri este şnurul împletit din firele alb şi roşu, iar la capete atârnă un bănuţ, pentru noroc şi bogăţie. I-a plăcut să lucreze cu mărgelele, aşa că nu a pregetat şi a confecţionat mărţişoare originale, tot în culorile alb şi roşu. De fiecare dată, ataşează şi un bănuţ. În comuna Salva se păstrează şi acum tradiţia ca fata să dăruiască băiatului mărţişor. Maria Morar le-a învăţat pe fetele îndrăgostite să aşeze pe felicitarea cu mărţişorul şi pana de păun şi o scurtă poezioară. Un mărţişor cu mărgele, lucrat cu migală, costă un leu. Pe lângă mărţişoare, la târg veţi găsi şi kurtos kolaci, turtă dulce, prăjituri, plăcinte, suc de mere. Sâmbătă, în prima zi de târg se face şi strigarea "Baladei Dragobetelui". Două păpuşi de mari dimensiuni vor ironiza sărbătoarea importată de "Sf. Valentin". În programul evenimentului mai sunt trecute concerte, lansări de carte şi teatru de umbre. Târgul poate fi vizitat de sâmbătă, 24 februarie, şi până pe 1 martie, inclusiv, între orele 10.00 şi 18.00. Biletele au preţuri cuprinse între 1,5 lei (preţ redus pentru elevi, studenţi şi pensionari) şi 3 lei (preţ întreg). Kitsch sau nu, mărţişorul îşi găseşte în fiecare an, cu o săptămână înainte de 1 Martie, un cumpărător.

Ce spune tradiţia

Mărturii arheologice despre mărţişor există încă de acum 8.000 de ani. Dacii confecţionau simbolurile primăverii iarna şi le purtau după 1 martie. Atunci, mărţişoarele erau pietricele albe şi roşii, înşirate pe o aţă. Se mai vorbeşte de mărţişoarele din monede, atârnate pe fire albe şi negre, purtate pentru a aduce noroc şi vreme bună, sub formă de amulete norocoase. Roşu simbolizează, conform tradiţiei, dragostea, fertilitatea, iar albul - puritatea. Mărţişorul a căpătat, odată cu trecerea timpului, semnificaţii tot mai bogate. În unele regiuni, mărţişorul se poartă până înfloresc trandafirii şi vişinii, iar în altele cât durează zilele Babelor sau până la Florii, apoi se agaţă în copaci sau se aruncă după o pasăre, ca să fie uşor precum aceasta.