"Evreii din Rom├ónia ├«n context european: asem─ân─âri ┼či diferen┼úe", ┬áconferin┼ú─â sus┼úinut─â de istoricul Andrei Oi┼čteanu la Haga

0
0

Pentru a marca ├«ncheierea Pre┼čedin┼úiei rom├óne a Alian┼úei Interna┼úionale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), ICR Bruxelles ┼či Ambasada Rom├óniei ├«n Regatul ┼ó─ârilor de Jos organizeaz─â, la Haga, conferin┼úa Evreii din Rom├ónia ├«n context european: asem─ân─âri ┼či diferen┼úe sus┼úinut─â de profesorul Andrei Oi┼čteanu.

Evenimentul este dedicat memoriei, educa┼úiei ┼či cercet─ârii Holocaustului ┼či va avea loc ├«n 2 martie 2017, la Glazen Zaal, cu sprijinul Rabinei Marianne van Praag a comunit─â┼úii liberale evreie┼čti din Haga.
 
Cu aceast─â ocazie, va fi lansat─â versiunea englez─â a studiului profesorului Andrei Oi┼čteanu Imaginea evreului ├«n cultura rom├ón─â. Studiu de imagologie ├«n context est-central european, publicat la editura University of Nebraska Press ├«n 2009. Edi┼úia rom├óneasc─â a c─âr┼úii, tradus─â ├«n englez─â, francez─â, german─â, italian─â ┼či maghiar─â, a primit mai multe premii prestigioase, printre care Premiul Academiei Rom├óne ┼či Premiul BÔÇÖnai BÔÇÖrith Europe.

ÔÇ×Dup─â mai multe lucr─âri consacrate miturilor din cultura tradi┼úional─â rom├óneasc─â, profesorul Andrei Oi┼čteanu a publicat un studiu monumental consacrat imaginii evreului ├«n cultura rom├ón─â ÔÇô o cercetare care a fost salutat─â de ├«ntreaga comunitate intelectual─â ┼či care a dep─â┼čit cu mult frontierele ┼ú─ârii sale.ÔÇť,

scria Le Magazine Litt├ęraire (nr. 529, martie 2013) la apari┼úia versiunii franceze a c─âr┼úii.

,,Imaginea evreului ├«n cultura rom├ón─â [ÔÇŽ] este o carte necesar─â. Cititorii interesa┼úi s─â cunoasc─â istoria na┼úionalismului radical ┼či a populismului etnocentric din Europa Central─â ┼či de Est nu ar trebui s─â o rateze.ÔÇť, recomand─â politologul rom├ón Vladimir Tism─âneanu ├«n prestigioasa publica┼úie Times Literary Supplement (august 2009).

Discu┼úia cu publicul va fi moderat─â de traduc─âtorul literar Jan Willem Bos, iar mezzo-soprana Marcela Obermeister-Shasha va completa evenimentul cu un recital de muzic─â coral─â evreiasc─â. Expozi┼úia Educa┼úia ┼či Memoria Holocaustului ├«n Rom├ónia, realizat─â de Pre┼čedin┼úia rom├ón─â a IHRA cu sprijinul Institutului Na┼úional pentru Memoria Holocaustului din Rom├ónia ÔÇ×Elie WieselÔÇť, va fi vernisat─â cu acest prilej ┼či va prezenta, ├«n cele 15 panouri foto-documentare, principalele realiz─âri ale pre┼čedin┼úiei rom├óne a IHRA.

INTERVIU

├Än context european, ce deosebiri au existat ├«ntre evreii din Rom├ónia ┼či cei din afar─â?

Marea deosebire dintre modul ├«n care s-au dezvoltat comunit─â┼úile evreie┼čti din Europa ┼či comunitatea evreiasc─â din Rom├ónia s-a realizat ├«n secolul al XIX-lea, c├ónd antisemitismul a c─âp─âtat culoare politic─â. Atunci s-a pus ├«n discu┼úie, ca ├«n toat─â Europa, emanciparea evreilor, adic─â dreptul lor de a fi cet─â┼úeni egali cu ceilal┼úi din ┼úara respectiv─â. Acest lucru s-a ├«nt├ómplat dup─â Revolu┼úia Franceaz─â ┼či a iradiat spre Vestul ┼či Centrul Europei ├«n Olanda (1796), Belgia (1830), Germania (1811-1871), Italia (1848-1870), Austro-Ungaria (1867). ├Än mod sincron, ├«n 1866, s-a pus aceast─â problem─â ┼či ├«n Rom├ónia o dat─â cu aprobarea Constitu┼úiei. Regele Carol I a fost un propov─âduitor al emancip─ârii evreilor ├«n Rom├ónia, dar Partidul Liberal s-a opus, pentru c─â mica ┼či marea burghezie rom├ón─â era ├«n competi┼úie economic─â cu mica ┼či marea burghezie evreiasc─â. Liberalii voiau s─â-i ┼úin─â ├«n afara jocului economic ┼či comercial pe evreii din Rom├ónia ┼či ei au reu┼čit s─â impun─â articolul 7 din Constitu┼úia din 1866, prin care se spunea c─â ÔÇ×numai str─âinii de rit cre┼čtin pot dob├óndi calitatea de cet─â┼úean rom├ónÔÇŁ. Aceast─â decizie a c─âzut ca o lespede de morm├ónt peste visul de veacuri al comunit─â┼úii evreie┼čti de emancipare social─â. A ┼úinut foarte mult, circa 50 de ani, astfel ├«nc├ót Rom├ónia a fost ultimul stat din Europa ├«n care evreii au primit cet─â┼úenia. Ceea ce ├«nseamn─â,┬áde facto, dup─â Tratatul de la Versailles (1919) ┼či,┬áde jure, dup─â noua Constitu┼úie (1923). ├Än 1866, ├«n fa┼úa Parlamentului Rom├ón, a fost o manifesta┼úie care a creat o presiune asupra parlamentarilor ca s─â nu se acorde cet─â┼úenie evreilor. De acolo s-a plecat ├«ntr-un mar┼č spre Sinagog─â, la Templul Coral (├«n construc┼úie atunci), care a fost vandalizat. ├Än 1879 s-a amendat punctul 7 din Constitu┼úie, la presiunea marilor Puteri Europene. Dup─â R─âzboiul de Independen┼ú─â s-a organizat Congresul de la Berlin, ├«n care s-a condi┼úionat recunoa┼čterea independen┼úei Principatelor Rom├óne, dac─â acestea ofereau cet─â┼úenie evreilor. ├Äns─â politicenii rom├óni au reu┼čit s─â┬á introduc─â o chichi┼ú─â ├«n revizuirea Constitu┼úiei din 1879. Emanciparea evreilor nu s-a acordat nici din oficiu, nici deodat─â, nici ├«n bloc. Se d─âdea ┬áun timp de a┼čteptare de cel pu┼úin 10 ani ┼či se acorda individual. Fiecare evreu trebuia s─â depun─â un dosar cu acte foarte vechi (multe erau pierdute ├«n timpul incendiilor, inunda┼úiilor, pogromurilor, deport─ârilor) ┼či cele dou─â Camere legiuitoare trebuiau pe r├ónd s─â aprobe cet─â┼úenia printr-o lrge special─â pentru fiecare evreu.

├Än perioada 1879-1913, timp de 24 de ani, s-a acordat cet─â┼úenia doar la 529 de evrei, dintr-un total de c├«teva sute de mii (circa 1%), ceea ce arat─â c─â era o form─â de tergiversare, nu de rezolvare. Nu numai azi autorit─â┼úile rom├óne ├«ncearc─â s─â ├«n┼čele cancelariile europene. Exist─â o pictur─â a lui Nicolae Grigorescu, ÔÇ×Evreul cu g├óscaÔÇť, realizat─â ├«n 1880. Privit cu aten┼úie, umilul evreul venit dintr-un┬á┼čtetl┬á┼úine o g├ósc─â ├«n m├óna dreapt─â, iar ├«n m├óna st├óng─â ┼úine un document. Era cererea lui de ├«ncet─â┼úenire pe care o ducea la Bucure┼čti, la Parlament, pentru a fi aprobat─â. ┼×i ducea cu el, ca plocon, o g├ósc─â vie. Este un tablou de un haz uria┼č. S─âracul evreu ├«ncerca s─â supravie┼úuiasc─â ├«ntr-o ┼úar─â corupt─â.

├Än orice caz, aceste fr─âm├ónt─âri au creat o deziluzie pentru evreii din Rom├ónia, care s-au sim┼úit nedrept─â┼úi┼úi ┼či care n-au vrut nici s─â se ghetoizeze, nici s─â se asimileze. Au r─âmas undeva ├«ntre aceste dou─â solu┼úii, dar au trecut la crearea unor institu┼úii culturale proprii. Ei s-au sim┼úit solidari, ca ├«ntr-o ÔÇ×cetate asediat─âÔÇŁ, ├«n care trebuiau s─â-┼či construiasc─â ÔÇ×propriul statÔÇť, ├«n condi┼úile ├«n care statul rom├ón nu-i proteja. ├Än aceast─â epoc─â, a ap─ârut presa evreiasc─â, a ap─ârut primul teatru evreiesc etc. ├Än august 1876 (acum exact 140 de ani!), Mihai Eminescu a publicat o cronic─â ├«n ÔÇ×Curierul de Ia┼čiÔÇť, ├«n care men┼úioneaz─â ÔÇô pentru prima dat─â ├«n lume ÔÇô apari┼úia la Ia┼či a unui teatru autonom de limb─â idi┼č.

Câţi evrei mai există astăzi în România?

Rom├ónia a fost o ┼úara cu foarte mul┼úi evrei ├«nainte de ├«nceperea r─âzboiului, adic─â ├«n 1939. A ┼či fost un recens─âm├ónt atunci.┬á Rom├ónia ap─ârea cu cca 800.000 de evrei, ceea ce ├«nsemna a treia comunitate de evrei din Europa ┼či a patra din lume, dup─â Polonia, Uniunea Sovietic─â ┼či Statele Unite. Din aceast─â comunitate foarte mare au r─âmas circa 1% sau mai pu┼úin de 1%, deci sub 7.000-8.000 de evrei (dintre care jum─âtate ├«n Bucure┼čti), cu o mo┼čtenire cultural─â foarte bogat─â.

Unde au disp─ârut to┼úi ace┼čti evrei?

┬á├Än bun─â m─âsur─â, dou─â au fost motivele dispari┼úiei: fascismul pe de o parte, comunismul pe de alt─â parte. ├Än Rom├ónia au murit peste 300.000 de evrei ├«n ceea ce a fost numit capitolul rom├ónesc al Holocaustului, care a ac┼úionat pe deoparte ├«n Nordul Transilvaniei (aflat sub administra┼úie horthist─â) ┼či, pe de alt─â parte, ├«n Estul Rom├óniei, ├«n Basarabia ┼či ├«n Bucovina, din cauza deport─ârii evreilor ├«n lag─ârele din Transnistria amenajate de Ion Antonescu. Din motive foarte complexe, mare┼čalul Antonescunu nu a vrut s─â reprime evreii prin mecanismul ÔÇ×industrialÔÇŁ de exterminare a evreilor imaginat de Hitler. A imaginat el ├«nsu┼či un alt mecanism de exterminare, ┼či anume prin deportarea lor ├«n lag─ârele din Transnistria, precum ┼či prin pogromurile din anii 1940-1941 din Dorohoi, Bucure┼čti, Ia┼či ┼či Odessa. A doua direc┼úie de diminuare a num─ârului evreilor din Rom├ónia a fost produs─â de venirea comunismului, ceea ce infirm─â legenda ÔÇ×iudeo-comunismuluiÔÇŁ. De fapt, situa┼úia a stat exact invers: fiind negustori, me┼čte┼čugari sau cu profesii liberale, evreii au fost primele victime ale na┼úionaliz─ârii ┼či ale legilor de etatizare comunist─â. Astfel, din 1948 ÔÇô de c├ónd s-a ├«nfiin┼úat statul Israel ÔÇô au fost valuri imense de evrei care au emigrat ├«n Israel, ├«n epoca Anei Pauker. Aproximativ o treime din evreii de atunci, ├«ntre 100.000 ┼či 130.000, au emigrat ├«n Israel, dar ┼či ├«n Europa de Vest ┼či ├«n Statele Unite.┬á

De ce continuă să fie cultivat antisemitismul în lume?

┬áAdam Michnik, renumitul intelectual polonez, spunea: ÔÇ×Ast─âzi, ├«n Polonia sunt mai mul┼úi budi┼čti dec├ót evrei, dar nu exist─â o problem─â budist─â, ├«n schimb exist─â o mare problem─â evreiasc─âÔÇť. Antisemitismul supravie┼úuie┼čte evreilor. Evreii au plecat, dar antisemitismul a r─âmas. ┬á

Aceast─â situa┼úie s-a mai ├«nt├ómplat de-a lungul vremii. De exemplu, evreii din Anglia au fost expluza┼úi ├«n 1290, iar Shakespeare, prin 1590, scria ÔÇ×Negu┼ú─âtorul din Vene┼úiaÔÇť, cu multe elemente antisemite referitoare la Shylock. A┼čadar, Shakespeare ├«┼či manifesta sentimente antisemite la 300 de ani dup─â expuzarea evreilor din Anglia. Antisemitismul f─âr─â evrei este doar aparent paradoxal. Dimpotriv─â, aceasta supravie┼úuie┼čte mai bine far─â evrei pentru c─â se poate pune ├«n seama evreilor orice bazaconie: c─â au coarne ┼či coad─â, c─â sunt demonici, c─â beau s├óngele cre┼čtinilor. Se creeaz─â astfel un ÔÇ×evreu imaginarÔÇŁ ┼či, ├«n jur, nu mai exist─â ÔÇ×evreul realÔÇŁ care s─â infirme toate aceste acuza┼úii. Altfel spus, ├«ntr-o ┼úar─â far─â evrei e mai u┼čor s─â fii antisemit.

Antisemitismul se desparte de ceea ce dumneavoastr─â a┼úi numit ÔÇ×evreul realÔÇť?

coperta imaginea evreului in romania

┬áEu folosesc ace┼čti doi termeni: ÔÇ×evreul realÔÇŁ ┼či ÔÇ×evreul imaginarÔÇŁ. I-am folosit ca doi poli ├«n cartea mea ÔÇ×Imaginea evreului ├«n cultura rom├ón─âÔÇť. ├Än toate situa┼úiile, m─âsor distan┼úa cultural─â ├«ntre ÔÇ×evreul realÔÇŁ ┼či cel ÔÇ×imaginarÔÇŁ. Cu c├ót ea este mai mare, cu at├ót antisemitismul din perioada sau din locul respectiv este mai mare. Antisemitismul de ast─âzi se desparte de ÔÇ×evreul realÔÇŁ propriu zis. Nu mai are nevoie de ÔÇ×evreul realÔÇŁ, pentru c─â se creeaz─â un soi de antisemitism fantomatic. De vreun secol, o nou─â fantom─â b├«ntuie prin Europa.

Antisemi┼úii lupt─â ├«mpotriva ┬áunui a┼ča zis ÔÇ×complot iudeo-masonicÔÇŁ, ├«mpotriva unei ÔÇ×oculte financiareÔÇŁ, ├«mpotriva unui ÔÇ×guvern mondialÔÇŁ, ├«n spatele c─âruia se sub├«n┼úelege o putere evreiasc─â, care conduce lumea, d─âr├«m─â guverne, provoac─â r─âzboaie, schimb─â pre┼úul petrolului etc.

Resimţiţi un curent antisemit în România?      

Da. Evident nu este unul oficial, de stat, dar p├ón─â de cur├ónd a fost unul politizat ┼či folosit ca element electoral ┼či politic. S─â ne g├óndim la Partidul Rom├ónia Mare, care, Slav─â Domnului, acum a disp─ârut. ├Äns─â mai sunt asocia┼úii neo-legionare, publica┼úii legionare, reviste, dar ┼či c─âr┼úi piratate care vorbesc despre completul iudeo-masonic. Se public─â ÔÇ×Mein KampfÔÇť de Hitler, ├«n edi┼úii necritice.

Ajunge s─â te ui┼úi pe forumuri, ├«n subsolul articolelor ├«n care se vorbe┼čte despre probleme evreie┼čti ca s─â vezi o ├«ntreag─â rumoare antisemit─â, ce-i drept anonim─â, dar foarte prezent─â ┼či profund ├«nr─âd─âcinat─â.

Dumneavoastră cum vă asumaţi identitatea de evreu?

Nu am considerat niciodat─â c─â e dificil─â asumarea de evreu. O tratez normal ┼či natural. Nu ┼úin s─â-mi afirm evreitatea, nu ┼úin s─â mi-o infirm. O consider un dar care nu e nici pozitiv, nici negativ. Nu e un motiv de m├óndrie, cu at├«t mai pu┼úin unul de ru┼čine. Ca atare, ├«mi e foarte simplu s─â-mi asum propia mea identitate etnico-cultural─â.

Cum v-a┼úi raportat la cli┼čeul ÔÇ×evreului r─ât─âcitorÔÇŁ?

Am un capitol ├«n cartea mea despre ÔÇ×evreul r─ât─âcitorÔÇŁ, o legend─â, un stereotip care s-a n─âscut ┼či a evoluat inclusiv ├«n cultura rom├ón─â. O legend─â care trateaz─â nemurirea ca form─â de pedeaps─â, de blestem. (Interviu publicat ├«n Weekend Adev─ârul, ┬áAntisemistismul supravie┼úuie┼úe evreilor", august, 2016).

 



Ultima or─â

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite