Cinci cărţi de citit în anul centenarului
0Conform Barometrului de Consum Cultural pe anul 2017, 50% dintre românii intervievaţi nu au putut asocia Centenarului Marii Uniri nicio reprezentare istorică sau culturală. Bugetul alocat acestei sărbători este de 32 de milioane de euro, însă, până în prezent, evenimentele organizate în acest scop lipsesc. La capitolul „cărţi”, stăm probabil cel mai bine. „Adevărul” prezintă cinci cărţi dedicate istoriei României ultimilor 100 de ani.
Centenarul Marii Uniri este, până în momentul de faţă cel puţin, sărbătorit cum se cuvine între coperte de carte, editurile publicând volume în care regăsim România ultimilor 100 de ani din diverse perspective. Humanitas, spre exemplu, are o serie de apariţii editoriale dedicate acestui eveniment. De la cercetări realizate de istorici străini, precum Oliver Jens Schmitt, la cercetări făcute de istorici români, precum Lucian Boia, şi până la jurnale scrise de soldaţi germani ai Primului Război Mondial, nevoiţi să trăiască pe teritoriul ţării noastre, Humanitas oferă o gamă largă de cărţi care prezintă diverse aspecte ale istoriei româneşti.
Polirom este o altă editură care pune accentul, în anul centenar, pe episoadele dramatice ale istoriei noastre, sau pe diverse pesonaje care au marcat-o, cu precădere din perioada comunistă. Astfel, pot fi citite volume bine documentate despre torţionari precum Alexandru Vişinescu, cărţi despre revolta de la Braşov, din 15 noiembrie 1987, sau despre „gloria şi decăderea Anei Pauker”.
Editura Librex are colecţia Centenarul Marii Uniri, ce cuprinde 12 carti, părând câte una în fiecare lună a anului. Depăşind 100 de ani de istorie, colecţia este alcătuită din 12 monografii ale personalităţilor care au contribuit la afirmarea ţării ca stat român şi la înfăptuirea Marii Uniri din 1918. Fiecărei personalităţi îi este consacrat un volum, accentul fiind pus pe contribuţia adusă la realizarea Marii Uniri, sau pe contribuţia adusă constituirii statului unitar român. Prima carte din colecţie este „Mihai Viteazul”, primul domnitor român care a făcut unirea ţărilor române, iar ultima lucrare îi este dedicată Regelui Ferdinand, Întregitorul.
Cinci cărţi de citit în anul centenarului
„Marele Război aşa cum l-am văzut eu, decembrie 1916–iunie 1918. Însemnările unui soldat german în România ocupată”, de Gerhard Velburg
Cu un simţ al observaţiei extrem de dezvoltat, intelectualul Vleburg, ajuns soldat de ocazie în Primul război mondial, prezintă realităţile societăţii româneşti cu umor, descriind printre altele, atmosfera de pe Calea Victoriei sau relaţiile dintre trupele de ocupaţie şi populaţia românească. Gerhard Velburg este pseudonimul lui Bogislav Tilka, mobilizat ca rezervist în administraţia de război, un intelectual, de profesie jurist, care, timp de doi ani, a fost forţat să locuiască în ţară, cu precădere la Feteşti. În această perioadă, a început să înveţe limba română, fiind un individ care „are nu doar ochi pentru nuanţe, dar şi o înţelegere pentru realitatea în care e forţat să locuiască”, după cum a spus istoricul Daniel Cain, la evenimentul de lansare a cărţii.
Printre însemnările soldatului german, regăsim lucruri notate cu umor, dar care trimit cu gândul şi la societatea românească de astăzi, cum ar fi haosul birocratic sau nivelul ridicat al celor care erau analfabeţi. Birocraţia era coşmarul germanilor, mai ales că în acte, o persoană figura cu mai multe nume.
„România, marile puteri şi ordinea europeană (1918-2018)”, de Valentin Naumescu
Printre cei care semnează volumul coordonat de Valentin Naumescu, apărut la editura Polirom, se numără Ioan Aurel Pop, Lucian Leuştean, Emil Hurezeanu sau Dacian Cioloş.
„România, marile puteri şi ordinea europeană (1918-2018)” reuneşte o serie de articole pe tema modului în care România a evoluat printre statele europene importante vreme de un secol, de la sfârşitul Primului Război Mondial şi formarea României Mari până la prăbuşirea comunismului şi integrarea într-o Europă unificată.
„România în 100 de ani. Bilanţul unui veac de istorie”, de Oliver Jens Schmitt
Volumul lui Schmitt, aflat în top cinci cele mai vândute cărţi ale editurii Humanitas la Bookfest, . Profesor de istorie sud-est-europeană la Universitatea din Viena, Schmitt a explicat că intenţia sa nu a fost să scrie „o carte neagră a istoriei româneşti recente”, mesajul pe care încearcă să îl transmită între coperţile cărţii fiind unul pozitiv: axarea, în anul Centenarului, nu pe istorie, ci mai degrabă pe prezent.
„La o sută de ani de la 1918 ar trebui sărbătoriţi acei oameni care, după 1989, în ciuda statului, dincolo de acest stat, dar apoi şi în importante instituţii ale acestui stat, nu s-au angajat pe drumul naţionalismului izolaţionist şi al specificităţii româneşti, ci pe drumul unei normalităţi europene”, crede Schmitt.
„Cartea de aur a Centenarului a Marii Uniri”, de Bogdan Bucur
„Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri”, publicată la editura Rao, reprezintă, conform autorului, un omagiu adus memoriei celor care au făcut posibilă naşterea României Mari. Titlul este inspirat de „Cartea de aur a serbărilor Unirii”, din 1929, realizată în stilul art nouveau, din dorinţa principesei Alexandrina Cantacuzino, care astăzi, aparţine patrimoniului cultural naţional mobil şi este un manuscris pe pergament, realizat manual pentru serbarea primilor 10 ani de la înfăptuirea Marii Uniri.
„Regina Maria”, de Cristian Mosneanu
Al treilea volum al colecţiei de istorie ”Centenarul Marii Uniri”, realizată de editura Librex, „Regina Maria”, de Cristian Mosneanu, îi prezintă unul dintre cei mai iubiţi conducători ai istoriei cunoscute a poporului român. Volumul semnat de Mosneanu prezintă episoade cheie ale istoriei, în care regina a avut o puternică influenţă, cum ar fi acela în care l-a influenţat pe regele Ferdinand, în 1916, să intrăm ȋn război de partea Antantei.
În timpul Primului Război Mondial, regina Maria a activat ca soră medicală pe front. „Activitatea ei nu va fi una de faţadă, regina dând dovadă de un curaj nebun, aflându-se ȋn primele rânduri în tranşee şi va avea grijă de soldaţi. Activitatea ei de soră nu se va rezuma doar la soldaţi, ci şi la orfani şi alte persoane nevoiaşe”- istoricul Cristian Mosneanu.
„Iubirea mea pentru această ţară, pe care am făcut-o a mea prin lacrimi şi suspine, a ajuns pentru mine ca o religie. Mă simt legată de ea prin lanţuri de oţel, legată prin inimă, prin creier şi prin sânge. Simt că fiecare din cei şase copii ce i-am dat, e unul din inelele acestui lanţ pe care numai moartea şi dezastrul ȋl pot sfărâma”- Regina Maria a României.
Bonus: „Marea Unire pentru cei mici de Ana Iorga”, de Filip-lucian Iorga
Editura Vremea celebrează Centenarul Marii Uniri cu gândul la generaţia viitorului. „Marea Unire pentru cei mici” este o carte cu ilustraţii viu colorate, dedicată întregitorilor patriei noastre – Regelui Ferdinand, Reginei Maria şi tuturor celor care au contribuit politic şi militar la crearea României Mari, la 1 Decembrie 1918. Cartea are un format prietenos cu cei mici, ilustraţiile color redând fidel figurile marcante ale epocii României Mari.
Nu există decât cinci imagini ale momentului Marii Uniri şi câteva fotografii realizate tot de Samoilă Mârza la Încoronarea lui Ferdinand şi a Mariei ca Regi ai României Mari; toate se regăsesc în această carte sub forma unor foarte sugestive ilustraţii color. Cei mici vor putea pătrunde astfel în atmosfera eroică a acelor momente istorice.