Care este denumirea corectă a Coloanei lui Brâncuși. Mulți români fac frecvent această greșeală

Coloana lui Constantin Brâncuși din municipiul Târgu Jiu, operă propusă să facă parte din patrimoniul UNESCO, este denumită frecvent Coloana Infinitului, deși numele este greșit, susțin specialiștii.

Coloana Infinitului este o denumire incorectă dată operei lui Brâncuși Foto: Arhivă Adevărul

Sorin Buliga, cercetător al operei și vieții lui Constantin Brâncuși în cadrul Centrului de Documentare și Cercetare din Târgu Jiu care poartă numele marelui sculptor român, spune că denumirea folosită cel mai mult în prezent, Coloana Infinitului, este greșită și că niciodată Brâncuși nu și-a denumit opera în acest fel.

Marele sculptor și-a denumit lucrarea drept Coloana Infinită sau Coloana fără Sfârșit. „Există o controversă cu privire la nomenclatura coloanei brâncușiene. Ceea ce știm sigur este că Brâncuși, în 1937, în vară, la cererea Arethiei Tătărăscu, prin intermediul Miliței Petrașcu (n.r. - ucenica lui Brâncuși, care a realizat mausoleul «Ecaterina Teodoroiu»), ca Brâncuși să accepte să facă un monument al eroilor în Târgu Jiu, Constantin Brâncuși sosește la Poiana,. unde era cula soților Tătărăscu și în fața comitetului Ligii Femeilor Gorjene conduse de Arethia Tătărăscu prezintă un colaj fotografic, unde erau mai multe coloane din lemn, care dădeau impresia unei coloane continue și a spus în felul următor: «Am hotărât ca monumentul eroilor să fie o Coloana fără Sfârșit. Iat-o!». Acesta este un lucru sigur că și-a numit opera Coloana fără Sfârșit“, spune Sorin Buliga.

„Cine numește astfel opera nu va greși vreodată“

Sorin Buliga arată că membri comitetului au fost surprinși de ideea lui Brâncuși, pentru că se așteptau la un alt fel de monument: „Cei de față au privit, oarecum, uimiți proiectul monumentului, pentru că vedeau un simplu stâlp țărănesc. În toată România, de la Gorj și până în Maramureș se găsesc astfel de stâlpi țărănești, ca un șir de romburi. Atât la stâlpii de poartă, cât și la stâlpii de cerdac, precum și la stâlpii de înmormântare, din cimitir, întâlnim aceste forme.

Avem în mod cert această denumire a lui Brâncuși, Coloana fără Sfârșit, iar cine numește astfel opera nu va greși vreodată“.

„Una este o coloană a infinitului și alta este o coloană infinită“

O altă denumire pe care Brâncuși a folosit-o mai rar este Coloana Infinită, care nu trebuie confundată cu Coloana Infinitului: „O altă expresie pe care Brâncuși a folosit-o este Coloana Infinită, și nu Coloana Infinitului. Dacă ne referim la semantica acestei expresii, diferența este foarte mare. Una este o coloană a infinitului și alta este o coloană infinită. În cazul de față, Coloana Infinită reprezintă acest șir de romburi care se întinde spre ceva nesfârșit.

Acestea sunt cele două expresii pe care le-a folosit Brâncuși cu privire la lucrarea sa“, precizează Sorin Buliga.

Cu privire la denumirea folosită greșit de mulți români, Coloana Infinitului, Sorin Buliga spune că este greu să fie scoasă din conștiința colectivă: „Nu știm exact când a apărut acest termen, Coloana Infinitului. Este posibil să fie un termen local. Dacă a intrat în conștiința populară acest termen, este foarte greu să scoți din mintea oamenilor acest lucru. Nici nu se față face deosebirea între Coloana Infinitului și Coloana Infinită“.

Ce denumire apare în actele primăriei

În documentele Primăriei Târgu Jiu apare denumirea de Coloana Recunoștinței fără Sfârșit. În plus, susține Sorin Buliga, Brâncuși nu a folosit vreodată termenul de ansamblu: „Brâncuși nici nu a vorbit despre un ansamblu, mă refer la lucrările realizate la Târgu Jiu. Pentru prima dată, această denumire de ansamblu apare în actele primăriei, în 1937. De atunci s-a perpetuat. În documentele primăriei, Coloana era denumită Coloana Recunoștinței fără Sfârșit.

Brâncuși vorbea de triptic sau trigemenea, dar nu de ansamblu.

Brâncuși a venit să facă un singur monument, Coloana fără Sfârșit. Fiind impresionat de entuziasmul Ligii Femeilor Gorjene de a-l ajuta, de a veni cu fonduri, el a extins acest plan, iar în vara aceluiași an s-a început lucrul la Poarta Sărutului și la Masa Tăcerii“.

Cele trei opere de artă - Coloana fără Sfârșit, Poarta Sărutului și Masa Tăcerii, alături de Aleea Scaunelor - compun Ansamblu monumental „Calea Eroilor“, realizat în memoria eroilor din Primul Război Mondial.

Sunt zeci de denumiri care au mai fost date de populație Coloanei fără Sfârșit, cum ar „Țava» sau „Sula lui Tătărăscu“. Arethia Tătărăscu, cea care conducea Liga Femeilor Gorjene, era soția prim ministrului din perioada respectivă, Gheorghe Tătărăscu.